Main menu

header

965 14 2de Georgiana Mihalcea

Într-un comunicat de presă recent al Conferinței Internaționale a Asociației Alzheimer, cercetătorii raportează înrăutățirea funcției cognitive în rândul persoanelor cu constipație cronică. Până acum se știa că riscul apariției bolii Alzheimer este legat de dezechilibrul microbiomului intestinal, disbioza contribuind la tulburări neurologice. Cu toate acestea, relația dintre sănătatea creierului și a intestinului și modificările cognitive este insuficient studiată.

Pot apărea dezechilibrul hormonal, inflamația, depresia și anxietatea

Prevalența constipației este mare în rândul populației în vârstă din cauza factorilor asociați cu îmbătrânirea, cum ar fi dietele cu deficit de fibre, inactivitatea fizică și utilizarea medicamentelor care costipă pentru a trata diverse afecțiuni. Constipația cronică, este legată de consecințe asupra sănătății, cum ar fi dezechilibrul hormonal, inflamația, depresia și anxietatea. În studiul actual, cercetătorii analizează datele din trei studii, cu peste 110.000 de subiecți, pentru a determina asocierea dintre sănătatea digestivă și cogniție, dar și contribuția microbilor intestinali.

Funcțiile creierului scad cu 73% la persoanele cu scaune rare

O frecvență mai mică a mișcărilor intestinale a fost legată de funcții cognitive mai slabe. În comparație cu persoanele cu un scaun pe zi, cele constipate au prezentat performanțe cognitive semnificativ mai slabe. Mișcările intestinale o dată la trei zile sau mai mult au fost legate de șanse cu 73% mai mari de dezintegrare cognitivă autoraportată. Bacteriile producătoare de butirat și descompunerea fibrelor alimentare au fost epuizate în rândul persoanelor cu frecvențe mai scăzute ale mișcării intestinale și funcții cognitive mai slabe. Numărul crescut de specii bacteriene proinflamatorii asociate cu disbioza a fost legat de mișcările intestinale de două sau de mai multe ori pe zi și de funcții cognitive mai slabe. Aceste constatări subliniază necesitatea ca specialiștii din domeniul sănătății să discute despre sănătatea gastrointestinală, în special despre constipație, cu pacienții geriatrici.

Transplantul de microbiotă fecală poate reduce plăcile de amiloid în modelele bolii Alzheimer. Frecvența mișcărilor intestinale poate afecta, de asemenea, riscul de demență

Relaţia dintre microbiomul intestinal şi cogniţie

Sănătatea intestinală și creierul sunt interconectate prin axa intestin-creier. Cercetătorii au evaluat relația dintre scorurile cognitive globale și microbiota intestinală în rândul a 1.014 participanți la studiu cu o vârstă medie de 52 de ani, dintre care 55% erau femei și nu aveau antecedente de accident vascular cerebral sau demență. Au fost obținute probe de scaun ale acestor pacienți, pe lângă scorurile lor la testele cognitive. Stabilirea scorului cognitiv global s-a bazat pe evaluări neuropsihologice ale domeniilor cognitive, cum ar fi funcția executivă, viteza de procesare, limbajul și memoria. Participanții cu cogniție slabă au prezentat o valoare scăzută de bacterii Clostridium și Ruminococcus, dar una crescută de Alistipes și Pseudobutyrivibrio. Aceste desco- periri indică faptul că microbiomul intestinal ar putea avea un impact asupra capacității cognitive a adulților de vârstă mijlocie și bătrânilor. Aceste descoperiri încep să dezvăluie conexiuni mai profunde între intestin și creierul nostru. De exemplu, se crede că reducerea anumitor bacterii identificate poate crește permeabilitatea intestinală și transportul metaboliților toxici în creier, crescând astfel depunerea de betaamiloid și tau.