de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu

Se estimează că până la sfârșitul anului 2030 vor exista 2,2 milioane de noi diagnostice de cancer în întreaga lume. Având în vedere că metodele mai precise de diagnosticare a teribilei maladii devin o practică standard, accentul este pus tot mai mult pe prevenție. Iar în prima linie se află aerul pe care îl respiră oamenii, deopotrivă afară și în locuințe, unde produsele de curățare eliberează constant compuși cu potențial cancerigen. 

Ftalații, „deghizați” în parfum

Odorizante, detergenți, balsam de rufe, dezinfectanți, deodorante... Potrivit rezultatelor unui studiu recent, riscul de cancer pe parcursul vieții din cauza poluanților din aer, care includ produsele de curățare pentru interior, este dublu pentru femeile care folosesc pe scară largă aceste chimicale, în comparație cu media globală. În SUA și UE, organismele de reglementare își revizuiesc constant rapoartele publicate de Agenția Independentă de Cercetare a Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care clasifică acești compuși în mai multe categorii. Astfel, ftalații sunt unul dintre cele mai des întâlnite chimicale cu potențial cancerigen. Gamă de plastifianți folosiți pentru a înmuia diferite tipuri de materiale plastice și pentru a stabiliza parfumurile, aceștia prezintă risc de cancer pentru oameni, chiar dacă substanța poate fi listată ca… parfum, atrage atenția OMS.

Parabenii, asociați cu tumorile mamare

Parabenii sunt utilizați pe post de conservanți într-o varietate de produse de uz casnic. Aceștia inhibă creșterea bacteriilor și a ciupercilor, prelungind perioada de valabilitate. Dar încă din anii 1990, dovezile științifice au arătat că acești compuși pot stimula creșterea celulelor canceroase de sân. Cercetări ulterioare au descoperit parabeni nemetabolizați în probele de cancer mamar uman. Totodată, compușii cuaternari de amoniu, utilizați în general pe post de conservanți, sunt deosebit de eficienți atunci când vine vorba de detergenți și de balsam de rufe și se găsesc, de asemenea, în picături pentru ochi și spray-uri nazale farmaceutice, precum și în șampoane. Mai multe studii de laborator derulate în ultimele două decenii au relevat faptul că acești compuși prezintă carcinogenitate, oamenii de știință punând în evidență prezența leziunilor ADN în țesutul pulmonar și în celulele roșii și albe din sânge.

Formaldehida, nitrobenzenul, clorura de metilen, napthalenul, hormonii sau toxinele din obiectele de uz casnic (lumânări parfumate, odorizante, vopsele pentru pereţi etc.) şi din produsele de curăţare (detergenţi, balsamuri, şampoane etc.) pot fi cancerigene şi pot, de asemenea, dăuna ficatului, rinichilor şi creierului

Triclosanul şi dereglările hormonale

Sulfonații de alchilbenzen, care dispersează murdăria și cresc semnificativ eficiența produselor de curățare, se găsesc în concentrații tot mai mari în apele uzate tratate și au vădit, într-un studiu recent, că pot genera creșterea unei tumori de colon. Și triclosanul, un alt conservant folosit pentru a prelungi durata de valabilitate a detergenților, eficient întrucât inhibă cu succes creșterea bacteriilor și ciupercilor, a fost utilizat pe scară atât de largă în produsele de uz casnic și de îngrijire personală, încât a devenit unul dintre cei mai de temut poluanți la nivel mondial. Compusul a fost găsit în viața acvatică și în laptele matern uman și este atât estrogenic, cât și androgenic, ceea ce poate duce la dereglare hormonală.