de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Poluarea aerului este legată de o mulțime de probleme de sănătate, dar studii recente arată că aerul pe care îl respiră oamenii astăzi este de fapt mult mai curat decât era acum zeci de ani. Pe de altă parte, această constatare pozitivă are un dezavantaj surprinzător - a devenit un teren propice pentru boala legionarilor.
Incidența a crescut în SUA de zece ori
Boala legionarilor (legioneloza) este un tip grav de pneumonie (infecție pulmonară) cauzată de bacteria Legionella. Oamenii se pot îmbolnăvi atunci când inspiră mici picături de apă sau înghit accidental apă care conține Legionella și care ajunge în plămâni. O echipă de la Universitatea de Stat din New York a descoperit că creșterea recentă accelerată a cazurilor de boală respiratorie pare să aibă legătură cu scăderea poluării aerului cu dioxid de sulf la nivel mondial. În SUA au existat doar 1.100 de cazuri de boală a legionarilor în anul 2000, iar până în 2018, această cifră a crescut la aproape 10.000 de cazuri. Boala legionarilor este cauzată de inhalarea de aerosoli care conțin bacterii Legionella, care se pot dezvolta și se pot răspândi în sistemele de apă ale clădirilor, cum ar fi turnuri de răcire, căzi cu hidromasaj, mașini de gheață și capete de duș. Bacteria se găsește în mod natural în apa dulce.
Factori de risc: vârsta, fumatul, bolile pulmonare cronice
Legionella nu se răspândește direct între oameni și majoritatea celor care sunt expuși nu se infectează. Factorii de risc pentru infecție includ vârsta înaintată, antecedentele de fumat, boli pulmonare cronice și funcția imunitară deficitară. Diagnosticul se pune prin teste specifice. Pe de o parte, nu există disponibil niciun vaccin împotriva acestei afecțiuni, iar pe de altă parte, rata mortalității este de circa 10% pentru persoanele sănătoase și de 25% pentru cele cu alte afecțiuni. De asemenea, numărul de cazuri care apar la nivel global nu este cunoscut. Boala legionarilor este cauza a aproximativ 9% dintre cazurile de pneumonie care sunt dobândite în afara unui spital.
Turnurile de răcire, sursă majoră a infectării
De-a lungul anilor, oficiali din domeniul sănătății au urmărit focarele de boală până la turnurile de răcire din partea de sus a clădirilor. Atunci când aceste rezervoare nu sunt întreținute corespunzător, germenii și bacteriile se pot acumula în apă care apoi poate fi inspirată de rezidenți. Factori precum umiditatea, temperatura, precipitațiile și radiațiile UV au fost consemnați în legătură cu riscul instalării acestei boli, potrivit revistei PNAS Nexus. Potrivit cercetătorilor Fangqun Yu și Arshad Arjuan Nair, la acești factori se adaugă și curățarea aerului de dioxid de sulf, eliminându-se astfel un factor-cheie care împiedică răspândirea infecției. „Pe măsură ce poluarea cu dioxid de sulf a scăzut, bacteriile au trăit mai mult în picăturile din aer, crescând șansele să ajungă în plămânii unei persoane”, scriu cercetătorii, într-un comunicat de presă. Totodată, studiul a confirmat că turnurile de răcire sunt o sursă majoră a bolii legionarilor.
Febră, frisoane, tuse, simptome gastrointestinale și neurologice
Intervalul de timp dintre expunerea la bacterie și apariția simptomelor (perioada de incubație) este în general de până la zece zile. Persoanele care dezvoltă boala legionarilor au de obicei febră, frisoane și tuse, care poate fi uscată sau cu spută. Unii pacienți manifestă, de asemenea, dureri musculare, migrene, oboseală, pierderea poftei de mâncare, pierderea coordonării (ataxie), dureri în piept sau vărsături. Circa jumătate dintre cei diagnosticați cu boala legionarilor au simptome gastrointestinale și aproximativ 50% au simptome neurologice, inclusiv confuzie și tulburări cognitive. Totodată, poate fi prezentă și bradicardia relativă, un ritm cardiac scăzut, în ciuda prezenței febrei. Mai departe, testele de laborator pot arăta că funcțiile rinichilor, hepatice și nivelurile electroliților sunt anormale. Radiografia toracică arată pneumonie cu consolidare în porțiunea inferioară a ambilor plămâni. Tratamentul persoanelor diagnosticate implică antibiotice cu o penetrare intracelulară excelentă, întrucât Legionella se multiplică în interiorul celulei.
Prevenţie prin întreţinerea sistemelor de conducte
Boala legionarilor poate apărea la persoane de orice vârstă, dar îi afectează mai frecvent pe cei cu riscurile asociate menționate. Cea mai bună apărare în acest moment este o mai bună rutină de curățare în locurile în care bacteriile se răspândesc. Deși riscul ca boala legionară să fie răspândită prin sistemele de apă la scară largă nu poate fi eliminat, acesta poate fi redus considerabil prin aplicarea unui plan de siguranță a apei foarte detaliat și sistematic, adecvat pentru unitatea specifică implicată (clădire de birouri, spital, hotel, spa, navă de croazieră etc.: se menține temperatura apei sub sau peste intervalul de 55 de grade Celsius, în care se dezvoltă bacteria Legionella, se previne stagnarea apei, se dezinfectează periodic sistemele, se previne formarea biofilmelor de bacterii, întrucât, odată stabilite, acestea devin mai dificil de îndepărtat din sistemele de conducte. De asemenea, proiectarea (sau renovarea) sistemului de apă poate reduce producția de aerosoli și implicit expunerea umană la aceștia, prin direcționarea departe de prizele de aer ale clădirii.