de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Oamenii de știință atrag atenția foarte des asupra pericolelor la care se expun nu doar fumătorii, ci și cei din jur, fumatul pasiv dovedindu-se aproape la fel de nociv ca fumatul în sine. Cercetările derulate până în prezent au extins constant lista de pericole pentru sănătate ale fumatului pasiv, cea mai recentă intrare fiind inima.
Factor major de risc pentru accident vascular cerebral
Potrivit rezultatelor unui studiu recent, foarte amplu, derulat de oamenii de știință de la Spitalul Universitar Național din Seul, Coreea de Sud, chiar și cea mai mică expunere la fumatul pasiv poate crește riscul de tulburare a ritmului cardiac numită fibrilație atrială. La rândul său, aceasta este unul dintre factorii majori de risc pentru accident vascular cerebral (AVC), statisticile relevând că persoanele cu această tulburare au un risc de cinci ori mai mare de a face AVC. Până acum, fumatul pasiv a fost asociat cu bolile de inimă și cu moartea timpurie, dar legătura directă dintre această expunere și fibrilația atrială a fost evidențiată abia acum. Fumatul pasiv afectează masiv inima şi vasele de sânge și expune la atac de cord. „Pericolele fumatului pasiv sunt considerate semnificative, indiferent dacă persoanele expuse se află acasă, în aer liber sau la locul de muncă, ceea ce indică faptul că expunerea crește în mod universal riscul de fibrilație atrială”, arată autorul studiului, specialistul Kyung-Yeon Lee.
Asociere cu diabetul zaharat
Fumul pasiv este de fapt fumul de tutun din mediu, amestec de două forme de fum care provin de la arderea tutunului: cel principal, expirat de o persoană care fumează, și cel secundar, care provine de la capătul aprins al unei ţigări. Acest tip de fum are concentraţii mai mari de nicotină şi de agenţi cancerigeni decât fumul principal. Potrivit rezultatelor a numeroase studii, cei care inspiră fumul pasiv consumă nicotina şi substanţe chimice toxice la fel cum o fac oamenii care fumează. Cu cât se respiră mai mult fumul pasiv, cu atât nivelurile acestor substanţe chimice dăunătoare din corp sunt mai mari. Dat fiind faptul că fumul pasiv are aceleaşi substanţe chimice nocive pe care le inhalează oamenii care fumează, nu există un nivel sigur de expunere la fumatul pasiv. De exemplu, s-a constatat că expunerea timpurie la fumul de tutun este legată de dezvoltarea diabetului zaharat.
Copiii ai căror părinţi fumează se îmbolnăvesc mai des
Se ştie că fumul de tutun are peste 7.000 de substanţe chimice, inclusiv cel puţin 70 care pot provoca cancer. Ca urmare, fumatul pasiv cauzează cancer pulmonar, chiar şi la persoanele care nu au fumat niciodată. Există dovezi care sugerează că această expunere ar putea fi legată de alte tipuri de cancer - de laringe, al sinusurilor nazale, de sân - în cazul adulților și de limfom, leucemie, tumori cerebrale în cazul copiilor. De altfel, copiii, în special cei mici, sunt cei mai afectaţi de fumatul pasiv şi cei mai puţin capabili să-l evite. Cea mai mare parte a expunerii micuților la fumul pasiv provine de la adulţii care fumează acasă. Copiii ai căror părinţi fumează se îmbolnăvesc mai des, au mai multe infecţii pulmonare (cum ar fi bronşita şi pneumonia), sunt mai predispuşi să tuşească, să respire şuierător şi să aibă dificultăţi de respiraţie și fac mai multe infecţii ale urechii, după cum au relevat seriile de cercetări în domeniu. De asemenea, fumatul pasiv poate declanşa crize de astm și a fost pus în legătură și cu sindromul morţii subite a sugarului.