de Sorin Dumitrescu şi Daniel Alexandrescu

Dieta ketogenică este dieta la modă în foarte multe locuri din lume la acest moment, adoptată mai ales de tineret, care vrea să aibă cât mai multă energie. Dar, ca orice dietă, are multe părți bune, dar și mai puțin bune, legate de bolile cardiovasculare.

Este recomandată de tot mai mulți medici

Dieta ketogenică sau keto pe scurt este o dietă foarte săracă în carbohidrați, dar bogată în grăsimi. Este obligatorie reducerea drastică a aportului de carbohidrați (paste, pâine, orez, cereale), care pune corpul într-o stare metabolică numită cetoză. Aflat în această stare, corpul devine mai eficient în arderea grăsimilor pentru obținerea energiei. Dieta ketogenică produce schimbări majore în metabolismul uman prin creșterea nivelului de corpi cetonici din sânge. Aceștia oferă o nouă sursă de energie pentru celule și determină majoritatea beneficiilor unice pe care dieta ketogenică le poate aduce sănătății noastre. Această dietă se poate adapta la aproximativ orice tip de regim alimentar preferat: lacto-vegetarian, lacto-ovo-vegetarian, lacto-ovo-pesco-vegetarian sau chiar vegan.

Se concentrează pe grăsimi sănătoase

Dieta ketogenică are o distribuție a energiei de aproximativ 8% proteine, 2% carbohidrați și 90% grăsimi. Alimentația în dieta ketogenică se concentrează pe grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline extravirgin, uleiul de cocos, uleiul din semințe de in, nuci, migdale, alune de pădure, semințe crude, semințe de chia, avocado, ouă, smântână fermentată grasă. Se recomandă evitarea grăsimilor trans, a lactatelor nefermentate (conțin lactoză), a cerealelor și a produselor derivate (fulgi, paste, pâine), a porumbului, cartofilor și a fructelor, cu anumite excepții precum murele, zmeura și căpșunile, deoarece dispun de un conținut foarte redus de calorii. Dieta-minune, cum este deja supranumită, s-a demonstrat că a avut efecte pozitive majore în tratarea a nu mai puțin de 15 afecțiuni grave, în frunte cu cancerul. Le vom prezenta mai detaliat pe cele care provin din creier și, bineînțeles, cancerul.

Epilepsie

Epilepsia este o suferință cronică cerebrală caracterizată, în general, de prezența a cel puţin două crize epileptice apărute la un interval de minim 24 de ore între ele. Pentru a evita accesele epileptice, persoana în cauză este nevoită să ia în mod regulat medicamente anticonvulsivante prescrise de medicul specialist. Studiile au arătat că accesele epileptice s-au îmbunătățit drastic la aproximativ 50% dintre pacienții cu epilepsie care au adoptat dieta ketogenică 4:1. Aceasta asigură o cantitate de grăsimi de patru ori mai mare decât cantitatea însumată a carbohidraților și a proteinelor la un loc.

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o tulburare a creierului care cauzează pierderea treptată a controlului muscular. În cazul acestei afecţiuni, celulele din substantia nigra (zonă din trunchiul creierului) nu mai produc dopamină, o substanță chimică ce ajută celulele nervoase să comunice. Deoarece aceste celule mor, creierul nu primește mesajele necesare despre cum și când trebuie să se mişte. Lipsa dopaminei poate cauza diverse simptome precum tremuratul, rigiditatea, probleme la mers, scris, de echilibru. Datorită efectelor protectoare asupra creierului și sistemului nervos, produse de adoptarea dietei ketogenice, s-a studiat potențialul pe care l-ar putea avea aceasta ca și terapie complementară recomandată în boala Parkinson.

Autism

Tulburările de spectru autist (TSA) se referă la o afecțiune caracterizată de dificultăți în comunicare, interacțiune socială și, în unele cazuri, de comportamente repetitive. Autismul are unele caracteristici comune cu epilepsia, crizele care apar fiind determinate de o activitate neuronală exacerbată. Dieta ketogenică îmbunătățește activitatea celulelor neuronale și determină schimbări benefice în comportamentul persoanelor cu autism.

Leziuni cerebrale

Leziunile cerebrale sunt în general rezultatul unor lovituri directe la cap, accidente auto, accidente la schi sau impactul cu solul. Poate avea efecte devastatoare asupra funcțiilor fizice, asupra memoriei și a personalității. Spre deosebire de celulele celorlalte organe din corp, posibilitatea de recuperare a celulor cerebrale afectate este foarte mică. Adoptarea unei diete ketogenice imediat după episodul traumatic poate reduce reacția inflamatorie a creierului, poate îmbunătăți funcția motorie și poate accelera vindecarea.

Scleroză multiplă

Simptomele primare apar din cauza deteriorării stratului protector din jurul nervilor coloanei vertebrale sau a creierului. Fenomen numit demielinizare. Aceasta cauzează cicatrici ce îngreunează transmiterea semnalelor de la creier la organism. Procesul poate cauza probleme ale vezicii urinare sau ale intestinului, pierderea echilibrului, senzație de amorțeală, paralizie, furnicături, tremurături, tulburări de vedere sau slăbiciune. Scleroza multiplă reduce abilitatea celulelor de a folosi glucoza ca și sursă de energie. Prin corpii cetonici produși în corpul celor care adoptă cura ketogenică, celulelor li se asigură o nouă sursă de energie pe care o pot folosi în procesul de regenerare.

Alzheimer

Alzheimer este o afecțiune neurologică progresivă care determină moartea unor celule de la nivelul creierului, astfel distrugându-se treptat memoria și alte funcții mentale importante. Un aspect foarte interesant este acela că boala Alzheimer are caracteristici comune cu epilepsia și diabetul zaharat tip II: crize, inabilitatea creierului de a folosi glucoza corespunzător și rezistența la insulină. Dieta ketogenică îmbunătățește echilibrul și coordonarea. Folosirea de uleiuri MCT (ulei de cocos organic, nerafinat) pentru majorarea numărului de corpi cetonici din sânge a arătat că îmbunătățește vizibil simptomele aceste boli.

Distribuţia energiei în dieta ketogenică: 8% proteine, 2% carbohidraţi, 90% grăsimi sănătoase

Exemplu de meniu

Mic dejun: 2 ouă, 2 felii de bacon prăjite în unt, salată verde cu roşii şi castraveţi, cafea cu lapte.

Prânz: pulpă de curcan la grătar cu piure din conopidă sau broccoli.

Cină: somon la grătar sau alt peşte gras cu piure de ţelină cu unt, salată, ulei de măsline.

Alimente interzise

În categoria alimentelor interzise în dieta keto intră, în general, legume, fructe şi produse care conţin mari cantităţi de carbohidraţi. Unele variante de dietă keto interzic complet consumul produselor cu înalt conţinut de carbohidraţi, aşa cum sunt: cerealele integrale, pâinea, pastele, orezul, prăjiturile, cartofii şi alte legume care conţin mult amidon.

Alimente permise

Majoritatea planurilor ketogenice permit alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi: carnea grasă, carnea procesată, peşte gras, untură, unt, surse de grăsimi nesaturate - diverse tipuri de nuci şi seminţe, avocado, uleiuri vegetale.

Cancer

Cancerul este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. În ultimii ani, cercetările științifice au arătat că dieta ketogenică poate avea efecte benefice inclusiv în cancer. Mai mulți cercetători au descoperit că nivelurile ridicate ale glucozei în sânge, obezitatea și diabetul zaharat de tip II, cresc riscul de dezvoltare a cancerului de sân, precum și a altor tipuri de cancer. Dieta ketogenică poate reduce progresia mai multor tipuri de cancer, inclusiv a celor cu metastaze. Datele analizate din cadrul studiilor efectuate pe pacienți care au urmat dieta ketogenică au arătat îmbunătățiri în diferite tipuri de cancer cerebral, inclusiv în glioblastomul multiform - cea mai întâlnită și agresivă formă de cancer cerebral. Beneficiile dietei ketogenice sunt aduse de schimbarea sursei de energie celulară. Celulele canceroase se hrănesc cu zaharuri și proteine, dar nu pot folosi corpii cetonici (rezultați în urma dietei ketogenice) ca sursă de hrană, mai exact, acestea nu au flexibilitatea metabolică pe care o au celulele normale, tocmai de aceea nu se pot adapta la corpii cetonici pentru a-i folosi ca și combustibil, spre deosebire de celulele sănătoase.