de Georgiana Mihalcea
Diverticulita este o complicație cauzată de inflamarea diverticulilor, care sunt niște săculeți sau punguțe de mucoasă situați în peretele intestinal. Deși este destul de frecventă în rândul populației, această afecțiune survine în mai puțin de 5% din cazuri. Durerea abdominală puternică este principalul semnal de alarmă! Care sunt cauzele, simptomele, dar și metodele de tratament aflăm de la doctor Octavian Popescu (medalion), medic specialist chirurgie generală și viscerală, cu supraspecializare în chirurgie colorectală și oncologică minim invazivă avansată și proctologie la Institutul German de Chirurgie Oncologică WeCare din București.
„Poate apărea o creștere a volumului abdomenului”
- Ce este diverticulita?
- Diverticulii sunt ca niște pungi mici care se pot forma în mucoasa sistemului digestiv. Aceștia se găsesc cel mai adesea în partea inferioară a intestinului gros (colon). Diverticulii sunt frecvenţi mai ales după vârsta de 40 de ani și rareori cauzează probleme. Prezența lor este cunoscută ca diverticuloză. Când una sau mai multe pungi devin inflamate și, în unele cazuri, infectate, acea afecțiune este cunoscută sub numele de diverticulită care poate provoca dureri abdominale severe, febră, greață și o schimbare semnificativă a obiceiurilor intestinale. Forma ușoară poate fi tratată cu odihnă, cu modificări ale dietei și antibiotice. Diverticulita severă sau recurentă poate necesita intervenție chirurgicală.
- Care sunt semnele afecțiunii?
- Cel mai frecvent simptom al diverticulitei este durerea abdominală persistentă, cu precădere în partea stângă, care poate migra ocazional la nivelul pelvisului sau în zona lombară. Alte semne ale inflamării diverticulilor pot fi distensia abdominală, adică creșterea în volum a abdomenului, febra, senzația de greață, vărsăturile, constipația și/sau diareea, uneori chiar sângerarea rectală, atunci când se sparge un vas de sânge în apropierea diverticulului. Astfel de simptome pot fi însă înșelătoare, mimând alte patologii, motiv pentru care poate fi necesară efectuarea unor teste specifice de diagnostic. Vizualizarea cu precizie a diverticulilor se realizează cu ajutorul colonoscopiei. Totuși, dacă există suspiciune de diverticulită acută, colonoscopia va fi amânată cu aproximativ 30 de zile de la rezolvarea situației, pentru a exclude o altă afecțiune care se manifestă similar, cum ar fi, de exemplu, cancerul colorectal. Profilul de evaluare metabolică, testele de urină și de scaun sau computer tomografic pot fi, de asemenea, recomandate de medicul specialist.
„Complicațiile constau în hemoragie gastrointestinală și chiar peritonită”
- Pot apărea complicații dacă diverticulita nu este tratată?
- Complicațiile diverticulitei pot consta în hemoragie gastrointestinală, obstrucție intestinală, fistule, abcese sau rupturi în peretele intestinal, care permit astfel bacteriilor să colonizeze cavitatea peritoneală - afecțiune gravă numită peritonită. În acest caz este necesară intervenția chirurgicală de urgență, care lasă pacientul cu anus contra naturii temporar. Însă chirurgii experimentați pot să rezolve această complicație prin tehnici minim invazive în peste 50% din cazuri. Prezența sângelui în scaun, paloarea feței, senzația de slăbiciune, nevoia frecventă de a urina și sensibilitatea sau rigiditatea abdominală sunt câteva dintre semnele pe care le pot da complicațiile diverticulitei și care nu trebuie ignorate sub nicio formă, fiind necesară intervenția medicală cât mai rapidă.
- Care sunt factorii de risc și cele mai frecvente cauze?
- Un factor important de risc implicat în apariția acestei afecțiuni este vârsta - incidența bolii crește pe măsură ce trec anii. Cu toate acestea, un rol major îl are și stilul de viață. Lipsa de mișcare, fumatul, greutatea ponderală excesivă, consumul nejustificat de medicamente antiinflamatoare și alimentația nesănătoasă, săracă în fibre și bogată în carne roșie, sunt factori ce pot crește riscul apariției diverticulilor și a inflamației acestora. Există, de asemenea, teorii conform cărora diverticulita ar putea fi declanșată de colită (inflamația la nivelul colonului) sau de infecția cu citomegalovirus. La fel cum sunt cazuri de diverticulită survenite pe un teren genetic predispus la inflamații cronice.
„50% dintre persoanele de peste 60 de ani au acest diagnostic”
- În ce constă tratamentul?
- Chiar dacă diverticulita nu prezintă complicații și în unele cazuri simptomele sunt ușoare, este indicată prezentarea la medicul specialist pentru o evaluare corectă a situației și un plan de tratament. Uneori poate fi necesară administrarea de antibiotice pentru eliminarea unei infecții, alteori de analgezice (paracetamol) pentru gestionarea durerii - antiinflamatoarele nonsteroidiene precum aspirina, ibuprofenul sau naproxenul sunt contraindicate în diverticulită, deoarece pot crește riscul de hemoragie gastrointestinală. O altă recomandare poate fi urmarea unei diete preponderent lichide pentru o anumită perioadă. Totuși, atunci când inflamația este severă și simptomele nu cedează în ciuda modificărilor din stilul de viață, ba chiar se agravează, medicul poate propune pacientului intervenția chirurgicală minim invazivă pentru a reduce riscul de complicații. Această procedură constă în îndepărtarea pe cale laparoscopică a porțiunii de colon afectat de diverticulită (colectomie segmentară). Din fericire, tehnicile chirurgicale minim invazive permit o recuperare mult mai rapidă a pacientului și un risc semnificativ mai mic în ceea ce privește complicațiile din timpul intervenției sau ulterior efectuării acesteia.
- Cât este de frecventă?
- Este o afecțiune destul de comună în lumea occidentală, mai ales după o anumită vârstă. În SUA și în Europa 30% dintre persoanele de peste 50 de ani, 50% dintre persoanele de peste 60 de ani și 75% dintre persoanele de peste 80 de ani au diverticuloză. Aproape toți o au în ultima parte a colonului (colon sigmoid). Din fericire, rar apare înainte de vârsta de 40 de ani. De asemenea, este neobișnuită în părți ale lumii unde dieta standard este mai puțin procesată decât în Occident, cum ar fi Africa și Asia.
„Recomand consumul de alimente bogate în fibre“
- Ce rol are regimul alimentar în prevenția diverticulitei?
- Alimentația corectă este un pilon esențial în buna funcționare a sistemului digestiv. Câtă vreme alegem să consumăm preponderent alimente cu potențial inflamator și nu avem un aport corespunzător de fibre, trebuie să fim conștienți că riscul să ne confruntăm cu probleme intestinale, inclusiv cu diverticulită, este major. Printre alimentele bogate în fibre recomandate în prevenția sau ameliorarea diverticulitei se numără: cerealele integrale, fasolea, năutul, lintea, spanacul, broccoli, conopida, morcovii, murele, afinele, zmeura, căpșunile, merele, kiwi, portocalele, perele, avocado, semințele de floarea-soarelui, de dovleac, de in sau de chia, migdalele, fisticul, nucile. Mișcarea zilnică și consumul adecvat de lichide - cel puțin 2 litri de apă pe zi - sunt la fel de importante pentru menținerea sănătății tractului gastrointestinal.