de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu
O nouă problemă de sănătate îngrijorează specialiștii: extinderea incidenței eczemelor. Cercetări recente arată că această creștere a numărului de cazuri la nivel mondial este legată de nivelurile de poluare.
Expunerea la chimicalele din casă crește riscul
Ratele de incidență a eczemelor nu au crescut odată cu Revoluția Industrială, care a început în jurul anului 1760, ci se extind rapid începând cu anul 1970, iar în ultima perioadă au ajuns la statistici alarmante. Numai în SUA, incidența eczemelor la copii a crescut cu peste 30 de procente din 1997. În timp ce până acum cercetătorii au acordat multă atenție geneticii ca factor determinant în apariția acestei afecțiuni, recent s-a descoperit că mediul în care trăiește un copil în primii câțiva ani poate prezice cel mai exact dacă va dezvolta eczemă mai târziu în viață. Mai precis, potrivit specialiștilor americani citați de miragenews.com, alături de dietele bogate în alimente procesate, viața în apropierea fabricilor, a drumurilor cu trafic intens sau a incendiilor de vegetație crește riscul de a dezvolta eczeme. De asemenea, pericolul poate veni și din interiorul casei, prin expunerea la vopsea, materiale plastice sau țesături sintetice.
Mâncărime și inflamație de la eșapamentul mașinilor
Potrivit bazelor de date de la Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, experții au evaluat care anume substanțe chimice au fost cele mai răspândite în zonele cu cea mai mare incidență a eczemelor - și a bolilor care le însoțesc, alergia la arahide și astmul - și au descoperit că două clase de substanțe chimice pot fi asociate cu aceste statistici: diizocianații și xilenul. După 1975, când toate mașinile au fost echipate cu o nouă tehnologie care transforma gazele de eșapament în substanțe chimice, izocianatul și xilenul au devenit componente ale eșapamentului auto. Cercetările pe animale de laborator au descoperit că expunerea la izocianat și xilen poate provoca în mod direct eczeme, mâncărime și inflamație, prin creșterea activității receptorilor implicați în senzația de durere. Acești receptori s-au dovedit, de ase- menea, mai activi la oamenii care au urmat diete nesănătoase.
Microbiomul pielii, afectat de materialele plastice
Fiecare persoană este acoperită cu milioane de microorganisme care trăiesc pe piele, denumite în mod colectiv microbiomul pielii. Oamenii au nevoie de aceste organisme pentru a produce anumite tipuri de lipide, sau uleiuri, care mențin pielea etanșă în fața agresiunilor de mediu și previn infecțiile. Cantitatea de ceramide și de compuși înrudiți de pe pielea unui copil în primele săptămâni de viață este un factor semnificativ care se ia în considerare pentru a se prevedea riscul de eczeme. Cercetătorii au descoperit că expunerea microbiomului pielii la izocianat sau xilen a determinat bacteriile să nu mai producă ceramide. Pe de altă parte, s-a constatat faptul că bacterii dăunătoare, precum Staphylococcus aureus, proliferează pe nailon, spandex și poliester. Îmbunătățirea echilibrului microbian poate necesita evitarea produselor care limitează creșterea bacteriilor sănătoase la nivelul pielii, inclusiv anumiți detergenți. Iar pentru copiii sub 4 ani, se recomandă evitarea țesăturilor sintetice, a poliuretanilor și a unor vopsele.
De la stres până la dezechilibre hormonale
Eczema este o afecțiune dermatologică necontagioasă, de natură inflamatorie, care se manifestă prin erupții cutanate, înroșirea pielii și prurit. Specialiștii în dermatologie diferențiază eczemele în funcție de factorii declanșatori și arată că o persoană poate avea mai multe tipuri de eczeme în același timp. Dermatita atopică poate avea drept cauză alterarea barierei cutanate de către factori de mediu sau agenți chimici (se manifestă prin piele înroșită, foarte sensibilă, uscată și crăpată sau îngroșată), dermatita de contact este o reacție la alergeni sau la substanțe iritante și poate fi declanșată, printre altele, de detergenți, vopsea, materiale textile, conservanți, eczema dishidrotică poate apărea din cauze de stres sau alergii (se manifestă preponderent la nivelul mâinilor - palme, lateralele degetelor - dar poate afecta și tălpile), neurodermatita poate fi un efect al traumelor emoționale, eczema numulară este mai des întâlnită la persoanele care suferă de astm, dermatita seboreică se poate declanșa din cauza unor tulburări hormonale, iar dermatita de stază apare pe fondul unei circulații periferice deficitare, mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă.
Tratament stabilit în funcţie de tipul bolii
Consultația de specialitate este foarte importantă pentru stabilirea unui diagnostic și instituirea tratamentului optim pentru eczeme. Netratate, acestea pot duce la complicații, prin infectarea leziunilor cutanate, dacă zona respectivă ia contact cu o bacterie, o ciupercă ori un virus - în aceste cazuri apar durerile și se instalează febra. Experții în sănătatea pielii recurg la analize și teste, iar tratamentele pot include, în funcție de tipul de eczemă diagnosticat, creme cu corticosteroizi, administrarea de antihistaminice, de antibiotice, antivirale ori antifungice, terapie cu raze UV ori cu laser.