de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Liderii mondiali și Organizația Mondială a Sănătății subliniază necesitatea de a învinge meningita - o cauză principală a dizabilității - și au anunțat un plan global de eradicare a acestei afecțiuni grave, cu potențial fatal.
Ucide una din șase persoane afectate
O întâlnire la nivel înalt organizată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Guvernul Franței, pe 26 aprilie 2024, la Institutul Pasteur, va avea în prim-plan implementarea acțiunii globale pentru „eradicarea meningitei până în 2030”, plan susținut de sportivi care pledează pentru această cauză cu ocazia Jocurilor Paralimpice de la Paris. Pe baza informațiilor despre lansarea cu succes a unui vaccin nou, sigur și eficient, care vizează cinci tulpini majore de meningită bacteriană, acest plan revoluționar analizează în mod holistic detectarea, controlul și eradicarea meningitei în fiecare regiune a lumii și reabilitarea celor care au suferit de boală. „Meningita bacteriană ucide una din șase per- soane care contractează boala și lasă una din cinci persoane cu dizabilități pe termen lung. Dar multe dintre aceste decese și dizabilități pot fi prevenite cu vaccinuri. Angajamentul de a învinge meningita până în 2030 nu numai că va salva vieți, dar va economisi miliarde de dolari”, susține Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Inflamaţie a membranelor care înconjoară creierul şi măduva spinării
Meningita este o boală gravă, debilitantă, care poate fi fatală - lovește rapid, generează consecințe grave asupra sănătății și afectează oameni de toate vârstele, din orice parte a lumii. Boala este, practic, o inflamaţie a membranelor care înconjoară creierul şi măduva spinării. Pe de o parte, în unele cazuri poate pune în pericol viaţa dacă nu este tratată la timp, dar există şi situaţii în care nu necesită tratament şi se vindecă de la sine. În cazul în care se suspectează o meningită, este indicat ca persoana respectivă să ajungă rapid la medic, deoarece tratamentul precoce poate preveni apariţia complicaţiilor. Cauzele menigitei diferă în funcţie de tipul bolii. De regulă, infecţiile virale sunt cauza cea mai comună pentru apariţia meningitei, însă alte cauze pot fi infecţiile bacteriene sau, deși mai rar, infecţiile fungice. Meningita bacteriană este cauzată de diferite tipuri de bacterii - meningococ, pneumococ sau Listeria monocytogenes. Infecţia poate să apară în altă parte a orga- nismului şi ulterior să se răspândească la meninge, bacteriile pătrunzând în sânge şi migrând către măduva spinării. Frecventă în rândul copiilor, boala apare de cele mai multe ori în urma unei infecţii a urechii sau a sinusurilor ori a unei pneumonii cauzată de un agent patogen. Meningita provocată de meningococ este extrem de contagioasă şi provoacă, de obicei, o infecţie la nivelul tractului respirator - afectează cu precădere adolescenţii şi tinerii adulţi.
Vaccinare împotriva virusurilor şi bacteriilor implicate în apariţia bolii
Meningita provocată de Listeria monocytogenes apare de regulă la nou-născuţi, gravide, vârstnici sau persoane care au un sistem imunitar slăbit. Bacteria poate fi găsită în brânzeturi nepasteurizate, iar în cazul femeilor însărcinate, aceasta poate trece de placentă şi poate afecta fătul. Meningita bacteriană este contagioasă, cea mai periculoasă și se poate răspândi prin strănut sau tuse, necesitând îngrijiri medicale de urgenţă, deoarece poate cauza daune permanente creierului sau altor părţi ale corpului în numai câteva ore, septicemie şi chiar deces. Meningita virală apare mai des decât cea bacteriană, însă este mai blândă. Respectarea regulilor de igienă, întărirea sistemului imunitar şi, cel mai important, vaccinarea împotriva virusurilor şi bacteriilor implicate în apariţia meningitei pot preveni această boală.
Debutează ca o gripă şi se agravează rapid
Simptomele meningitei virale şi bacteriere pot fi similare la început şi sunt asemănătoare cu cele ale gripei, însă, de regulă, cele ale meningitei bacteriene sunt mult mai severe și pot să difere în funcţie de vârstă. La adulţi şi la copii cu vârsta peste 2 ani apar, printre altele, febră foarte mare, dureri severe de cap, rigiditate a gâtului, respirație sacadată, somnolenţă, fotofobie, vărsături, dureri musculare sau articulare, stări de confuzie, convulsii. În cazul bebelușilor, simptomele pot fi febră mare, plâns excesiv, stări de somn continue, apariţia unei umflături în creştetul capului. Potrivit experților, factorii de risc pentru apariţia meningitei sunt nevaccinarea (mai mulţi factori infecţioşi împotriva cărora există vaccin pot să determine meningita), vârsta (meningita virală apare cu precădere la copiii cu vârsta sub 5 ani, în timp ce variantta bacteriană apare mai des la persoanele sub 20 de ani), sistemul imunitar slăbit (alcoolismul, diabetul, SIDA şi alţi factori pot afecta sistemul imunitar şi pot favoriza apariţia meningitei). Pentru diagnosticarea bolii, medicul va efectua o serie de investigaţii, de la istoricul medical personal până la analize de sânge și radiografii. Tratamentul meningitei bacteriene presupune internarea pacientului în spital pentru cel puţin o săptămână.