de Simona Lazăr

Îmbătrânirea pare a fi principala cauză a apariției bolii Parkinson, dar poate beneficia și de o predispoziție genetică, deși acest factor de risc este mai puțin frecvent. Poluanții se numără și ei printre vinovații pentru dezvoltarea acestei boli neurologice. Un studiu publicat în revista Neurology dezvăluie modul în care expunerea la particule fine, poluante, din aer, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson.

Risc cu 56% mai mare

Cercetătorii de la Barrow Neurological Institute din cadrul Dignity Health Arizona, Statele Unite, tocmai au identificat o nouă asociere, necunoscută până acum, dar nu mai puțin îngrijorătoare: relația dintre expunerea la particule fine de poluanți și boala Parkinson. Studiul lor, publicat la 30 noiembrie 2023 în revista Neurology, arată că persoanele care trăiesc în regiuni cu niveluri medii de poluare a aerului prezintă un risc cu 56% mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât cele care trăiesc în regiuni mai puțin poluate. Este pentru prima dată când se stabilește o astfel de corelație, subliniază cercetătorii într-un comunicat de presă. „Studiile anterioare au arătat că particulele fine provoacă inflamații în creier, un mecanism cunoscut prin care se poate dezvolta boala Parkinson”, explică Brittany Krzyzanowski, cercetător la Barrow Neurological Institute și director al studiului. „Folosind tehnici de analiză geospațială de ultimă generație, am reușit, pentru prima dată, să confirmăm o asociere puternică la nivel național între boala Parkinson și particulele fine în Statele Unite”, a adăugat Brittany Krzyzanowski.

Cercetarea relevă disparități între regiunile studiate

O altă constatare interesantă este că cercetarea relevă disparități între regiunile studiate. În anumite regiuni mai poluate, locuitorii sunt mai predispuși să dezvolte boala Parkinson. „Poluarea din aceste zone poate conține mai multe particule de combustie din trafic și metale grele din industria prelucrătoare, care au fost asociate cu moartea celulelor în partea creierului implicată în boala Parkinson”, analizează autorul studiului. La celălalt capăt al spectrului, cei care locuiesc în regiuni mai puțin supuse poluării atmosferice par să fie cruțați. Aceștia ar avea un risc mai mic de a suferi de boala Parkinson decât restul țării. „În unele regiuni, particulele ar putea conține mai multe componente toxice decât în altele”, presupune Brittany Krzyzanowski.

Importanţa studiilor geo-localizate

Cercetătorii americani au identificat și au geo-localizat persoanele care suferă de boala Parkinson, au calculat ratele de îmbolnăvire de Parkinson în fiecare regiune, precum și concentrațiile medii anuale de particule fine. După ce s-a ținut cont de alți factori de risc, inclusiv vârsta, sexul, rasa, istoricul fumatului și utilizarea asistenței medicale, s-a stabilit o asociere clară între expunerea anterioară a unei persoane la particule fine de poluanți și riscul de a dezvolta ulterior boala Parkinson. În timp ce eforturile de cercetare de până acum s-au concentrat asupra impactului expunerii la pesticide asupra bolii Parkinson, cercetătorii speră că munca lor va contribui la schimbarea balanței către o mai mare atenție acordată toxicității poluării aerului asupra bolilor neurologice precum Parkinson. „Studiile geografice bazate pe populație, cum ar fi acesta, au potențialul de a dezvălui informații importante despre rolul toxinelor de mediu în dezvoltarea și progresia bolii Parkinson”, conchide Brittany Krzyzanowski.