de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Aproape oricine s-a confruntat cel puţin odată cu senzaţia bruscă de frig însoţită de un tremur involuntar, care poate dura câteva secunde sau o perioadă mai îndelungată. Este vorba despre frisoane, care deşi nu constituie o senzaţie obişnuită, iar de multe ori generează şi un oarecare disconfort, nu reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare. Specialiștii punctează reperele frisoanelor neînsoțite de febră.
Senzaţie de frig ce învăluie brusc tot corpul
În foarte multe cazuri, frisoanele sunt o reacţie normală a organismului în anumite condiţii, însă în acelaşi timp pot fi şi unul dintre simptomele specifice ale anumitor boli. Definite ca un tremur involuntar care apare busc, însoţit de o senzaţie de frig ce învăluie tot corpul, acestea sunt însoţite şi de modificări la nivelul pielii, care capătă acel aspect numit „piele de găină”. Frisoanele sunt asociate în general cu frigul, însă pot apărea şi în condiţii de temperaturi normale sau chiar crescute, iar durata lor poate varia de la câteva secunde până la ore întregi. Senzaţia pe care o conferă frisoanele nu este plăcută, iar cu cât persistă mai mult, cu atât disconfortul devine mai pronunţat, putând surveni dureri de muşchi şi dificultăţi în a efectua chiar şi activităţi simple, din cauza tremurului şi senzaţiei de frig. Toate acestea chiar dacă nu există neapărat o stare febrilă care să le genereze.
Reacție la temperatură, boli sau efort intens
Frisoanele pot fi o reacție la condiţii de temperaturi scăzute sau la schimbări bruşte de temperatură. Aceste reacţii fireşti ţin de mecanismul natural de termoreglare şi au scopul de a menţine temperatura corpului la o valoare normală - maximum 37,5 grade Celsius. Frisoanele apar atunci când aceasta scade sub pragul de 35 de grade Celsius. Odată cu riscul de hipotermie, organismul îşi activează mecanismul natural de apărare, încercând să crească temperatura internă. Astfel se declanşează contracţii necontrolate ale muşchilor, menite să genereze căldură, iar prin aceasta se explică tremurul specific frisoanelor. Pe de altă parte, există şi alte cauze care pot duce la apariţia acestor senzații, cum ar fi anumite boli, stresul, efortul intens. În alte cazuri, infecţiile respiratorii sunt însoţite de frisoane şi, cu toate că sunt considerate afecţiuni banale, trebuie abordate cu toată seriozitatea. Frisoanele sunt și un simptom comun al infecțiilor mai severe - pneumonii, meningite sau sinuzite.
Emoţii care „dau fiori“
Se consideră că este perfect normal să intervină un tremurat după câteva minute petrecute în frig. În schimb, frisoanele generate de efort pot apărea chiar și dacă în mediul ambient este suficientă căldură - organismul s-a supraîncălzit şi încearcă să-şi readucă temperatura în limitele normale. Un alt factor care influenţează apariţia frisoanelor în aceste cazuri este deshidratarea. De cele mai multe ori, este suficient aportul de apă sau schimbarea hainelor pentru ca frisoanele să dispară în câteva minute. Cât despre situaţiile cu o încărcătură emoţională puternică, se spune deseori că „dau fiori”, iar această expresie face referire la frisoane. De această dată, fenomenul este urmare a eliberării anumitor hormoni în organism, iar acesta reacționează. Frisoanele pot fi și o consecinţă a adrenalinei eliberate în situaţii periculoase sau a acţiunii hormonilor de stres.