de Georgiana Mihalcea
O cercetare recentă realizată în Australia a scos la iveală o asociere între sforăit şi tensiunea arterială mărită, a transmis la finalul lunii iunie agenţia Xinhua. Potrivit studiului, realizat de experți în ştiinţa somnului de la Universitatea Flinders din Australia de Sud, persoanele care sforăie în mod regulat sunt mai predispuse să aibă o tensiune arterială mărită cu sau fără apariția sindromului de apnee de somn, și poate crește riscul de accident vascular cerebral.
În timp, afectează grav inima
Hipertensiunea apare atunci când presiunea din vasele de sânge ale unei persoane este prea mare. Această problemă de sănătate poate afecta grav inima şi poate duce la atac de cord, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă şi boli de inimă. Studiul a constatat că 15% dintre cei 12.287 de participanţi la studiu au sforăit, în medie, peste 20% din noapte, în timpul perioadei de monitorizare cu durata de şase luni. Persoanele care prezentau niveluri ridicate de sforăit aveau o tensiune arterială sistolică cu 3,8 mmHg mai mare, respectiv o tensiune arterială diastolică cu 4,5 mmHg mai mare comparativ cu cea a participanţilor care nu sforăiau, scrie Agerpres.
46% dintre adulţii cu hipertensiune arterială nu sunt conştienţi că au această afecţiune
Cercetarea realizată la Universitatea Flinders a fost prima care a folosit tehnologii de monitorizare la domiciliu pe timpul nopţii, o perioadă îndelungată, pentru a investiga asocierea dintre sforăit şi hipertensiune. „Pentru prima dată, putem spune în mod obiectiv că există o legătură semnificativă între sforăitul regulat pe parcursul nopţii şi hipertensiunea arterială”, a declarat Bastien Lechat de la Colegiul de Medicină şi Sănătate Publică al Universităţii Flinders, autorul principal al studiului, citat într-un comunicat dat publicităţii miercuri. „Aceste rezultate subliniază importanţa luării în considerare a sforăitului ca factor în asistenţa medicală şi în tratamentul problemelor legate de somn, în special în contextul gestionării hipertensiunii”, a adăugat cercetătorul. Participanţii la acest studiu, de vârsta a doua, au fost în proporţie de 88% bărbaţi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că 1,28 miliarde de adulţi cu vârste cuprinse între 30 şi 79 de ani din întreaga lume suferă de hipertensiune arterială şi că 46% dintre adulţii cu hipertensiune arterială nu sunt conştienţi că au această afecţiune.
Apneea în somn, alt pericol asociat cu sforăitul
Persoanele care sforăie de mulți ani trebuie monitorizate atent pentru a descoperi dacă există așa-numita „apnee în somn”, adică oprirea respirației. Dacă oprirea ori diminuarea respirației apare de multe ori pe parcursul nopții (de cel puțin cinci ori pe oră de somn), fiecare episod de apnee durează cel puțin 10 secunde și este prezent în toate nopțile, atunci se ridică suspiciunea bolii numite „sindrom de apnee în somn”. În timpul acestor episoade, organismul este privat de oxygen, iar dioxidul de carbon (CO2) se acumulează în sânge. Aceste schimbări ale gazelor sangvine sunt sesizate de centrul respirator din creier care transmite impulsuri nervoase către musculatura toracică responsabilă de mișcările respiratorii pentru ca să se reia respirația, printr-un inspir profund. De multe ori, această reluare a respirației se însoțește de mișcări bruște, chiar ample, ale toracelui, ceea ce determină o întrerupere de scurtă durată a somnului, uneori insesizabilă, astfel că persoana este convinsă că a dormit neîntrerupt toată noaptea. Aparatul cardio- vascular este foarte afectat de aceste episoade repetate și numeroase de hipoxie. Astfel, în timpul nopții pot să apară episoade de hipertensiune, aritmii ori chiar accidente ischemice (AVC, infarct miocardic etc.).