de Georgiana Mihalcea
Tromboza venoasă profundă este o afecțiune gravă, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se formează într-una dintre venele profunde ale corpului, de cele mai multe ori la picioare. Doctor Rodica Niculescu (medalion), medic primar cardiologie cu competențe în cardiologie invazivă și intervențională, șefa Departamentului de Cardiologie Intervențională din Spitalul Clinic SANADOR, ne-a mărturisit că tratamentul recomandat în astfel de cazuri este tromboaspirația cu sondă AngioJet, care reface circulația venoasă și care poate fi efectuat dacă pacientul se prezintă la medic în termen de maximum două săptămâni de la debutul simptomatologiei.
„Cheagurile de sânge sunt rezultatul atașării mai multor celule sangvine”
- Ce sunt trombii și cum se formează?
- Organismul uman a fost înzestrat cu două mecanisme la nivelul procesului de coagulare a sângelui, de a face cheaguri de sânge, pe care noi le numim trombi, și, în opoziție, de a distruge cheagurile formate. Determinarea genetică, unele boli de sânge și stări biologice ale organismului pot conduce la predominanța unuia sau a celuilalt mecanism fiziopatologic. Formarea de cheaguri de sânge se produce atât în vasele arteriale sau venoase, cât și cu intenția de a „acoperi” peretele vascular lezat, mai exact foița interioară a arterelor sau valvele venoase parietale rupte în vene, cu intenția vindecării zonei afectate.
- Când apare tromboza venoasă profundă?
- Trombii sau cheagurile de sânge sunt rezultatul atașării mai multor celule sangvine - trombocite - unele de altele, în anumite situații. Factorii de risc includ perioada de după intervenții chirurgicale ortopedice sau abdominale ori toracice, factorul paraneoplazic la pacienții cu cancer, traumatismele, imobilizarea prelungită la pat, sarcina și prima lună după naștere, adminis- trarea de contraceptive orale, vasculitele și nu numai. Există și factori favorizanți pentru apariția trombozei venoase profunde, precum deshidratarea și stagnarea coloanei de sânge mai mult timp decât este necesar la nivelul venelor - prin obezitate, fumat (care se însoțește de hipercoagulabilitate, vasoconstricție și substanțe nocive dizolvate), hipertensiune arterială, statul prelungit în picioare sau pe scaun.
„Tromboza venoasă profundă se poate manifesta atât sub genunchi, cât și la nivelul coapsei ori în abdomen”
- Care sunt principalele manifestări clinice?
- La nivelul membrelor inferioare există un sistem venos profund și unul superficial, care comunică între ele și care se suplinesc reciproc atunci când unele vene sunt închise cu cheaguri sau trombi. Asocierea prezenţei trombilor cu inflamația la nivelul sistemului superficial rezultă în tromboza venoasă superficială. Pacientul prezintă durere, roșeață a pielii, edem, adică umflarea zonei, de-a lungul venei superficiale, mai frecvent din treimea de jos a gambei. În ceea ce privește tromboza venoasă profundă, aceasta se produce la nivelul sistemului profund venos al membrului inferior, care se continuă cu vena cavă inferioară, care ajunge în inima dreaptă și care mai departe se continuă cu rețeaua vasculară pulmonară, adică artera pulmonară și ramurile ei. Tromboza venoasă profundă se poate manifesta atât la nivelul membrului inferior, sub genunchi, cât și la nivelul copsei (vena femurală) sau mai sus în abdomen (vena iliacă și vena cavă inferioară). Simptomatologia acută înseamnă, în primul rând, durere importantă la aceste niveluri, asociată cu edem important, adică o creștere a circumferinței coapsei, roșeața tegumentului și temperatură locală crescută.
- Ce complicații pot apărea?
- Complicația cea mai importantă a trombozei venoase profunde este tromboembolia pulmonară, ce apare prin plecarea unui cheag de sânge de la nivelul sistemului venos profund, prin vena cavă inferioară, prin inima dreaptă, până la nivelul arterei pulmonare, pe care o blochează parțial sau total. Trombii mai mici se pot răspândi în ramurile arterei pulmonare, pe care le astupă, cu manifestări de insuficiență respiratorie și insuficiență cardiacă, putând evolua rapid către deces. Forma cronică a emboliei pulmonare este hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică cu manifestări cronice de insuficiență respiratorie și cardiacă. Acești pacienți necesită tratament pentru tot restul vieții cu anticoagulante, iar unii chiar sunt dependenți de administrarea de oxigen la domiciliu.
„Instrumentele de diagnostignostic sunt: eco Doppler venos și tomografia cu substanță de contrast (angio-CT)”
- Cum se diagnostichează tromboza venoasă profundă?
- Tromboza venoasă profundă se confirmă în prezența semnelor clinice prin eco Doppler venos și prin tomografie cu substanță de contrast (angio-CT) cu timp venos, investigații ce confirmă nivelul trombozei venoase profunde, riscurile cele mai mari pentru tromboembolism pulmonar avându-le trombozele înalte, ilio-femurale și de cavă inferioară.
„După procedură, pacientul rămâne o noapte în Secția de Terapie Intensivă, pentru supraveghere și tratament”
- Ce variante de tratament există?
- Tratamentul acestei afecțiuni este deopotrivă medicamentos și intervențional. Tratamentul medicamentos se face cu anticoagulante și antiinflamatoare și trebuie instituit cât mai rapid după confirmarea diagnosticului. Pentru trombozele venoase înalte ilio-femurale, în ultimii ani s-a dezvoltat tehnica intervențională de tromboaspirație cu sonda AngioJet, care se poate aplica în primele două săptămâni de la apariția durerii.
- Cum se realizează procedura AngioJet?
- Procedura de tromboaspirație cu sonda AngioJet se realizează în Laboratorul de Cardiologie Intervențională, cu ajutorul unui angiograf ce permite vizualizarea traseului venos sub control radiologic, după administrarea substanței de contrast. Procedura se realizează sub anestezie generală. Tromboaspirația se realizează prin introducerea unei sonde într-o venă din spatele genunchiului. Sonda poate aspira trombii din segmentele înalte ilio-femurale, permițând astfel reluarea circulației la acest nivel. Dacă tromboza venoasă profundă înaltă se asociază cu sindromul May-Thurner, adică există concomitent o stenoză fibroasă de venă iliacă comună stângă la vărsarea în vena cavă inferioară, procedura de tromboaspirație se va asocia cu dilatarea locală cu balon și montarea de stenturi venoase, în aceeași intervenție, pentru asigurarea fluxului circulator. După procedură, pacientul rămâne o noapte în Secția de Terapie Intensivă, pentru supraveghere și tratament. A doua zi, este examinat din nou prin eco Doppler vascular în vederea confirmării fluxului normal venos. Examenul angio-CT se repetă la una, trei și nouă luni, pentru confirmarea fluxului corect prin sistemul venos profund și pentru evaluarea unor eventuale recidive. Tratamentul cronic cu anticoagulante rămâne indicat, alături de antiinflamatorii și de purta- rea ciorapilor elastici.
„Corectarea factorilor de risc este esenţială“
- Ce beneficii aduce sistemul AngioJet?
- Tratamentul intervențional efectuat în centre specializate previne recidivele și îmbunătățește calitatea vieții pacientului, prin prevenirea complicațiilor locale și pulmonare.
- Ce stil de viață trebuie să adopte pacientul după încheierea tratamentului?
- Hidratarea adecvată, corectarea factorilor de risc (fumatul, hipertensiunea arterială), exercițiul fizic, reducerea statului prelungit în picioare sau în șezut, cu alternarea acestora, tratamentul prompt al recăderilor sunt măsurile cele mai importante pentru prevenirea cronicizării acestei afecțiuni, reducerea riscului de tromboembolism pulmonar și de hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică.