Main menu

header

999 12 1de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Un studiu cu rezultate uimitoare, derulat de experții americani, dezvăluie că îmbătrânirea nu este, în realitate, un declin lent, ci are două momente-cheie în care accelerează semnificativ: vârstele de 40 de ani și de 60 de ani.

Modificări „cu adevărat dramatice”

Analizând mii de molecule de la oameni între 25 și 75 de ani, cercetătorii de la Stanford Medicine au descoperit că organismul uman experimentează schimbări rapide în aceste două perioade-cheie din viața fiecăruia. Deși ar putea părea teribil pentru oameni să știe că la aceste vârste îmbătrânirea este mult mai rapidă, specialiștii arată „partea plină a paharului”: o potențială revoluționare a abordării bolilor legate de îmbătrânire. „Nu ne schimbăm treptat în timp; există unele modificări cu adevărat dramatice. Se pare că vârsta de 40 de ani este o perioadă de schimbări majore, la fel ca începutul celui de-al șaselea deceniu. Aceasta este o realitate, indiferent de clasa de molecule luată în considerare”, punctează specialistul Michael Snyder, profesor de genetică și autor principal al studiului.

Riscul de boală crește semnificativ

În aceste două momente importante din vârsta fiecărui om, modificările moleculare schimbă totul, de la felul în care corpul procesează alcoolul și cofeina până la reglarea sistemului imunitar și a sănătății inimii. Studiul a urmărit un număr de 135.000 de molecule și microbi diferiți la sute de participanți de-a lungul mai multor ani și a relevat faptul că 81% dintre acești markeri biologici nu s-au schimbat treptat, ci au înregistrat creșteri sau scăderi semnificative în jurul amintitelor vârste. În acest fel, specialiștii americani explică de ce riscul anumitor boli pare să crească în aceste perioade: de exemplu, s-a constatat că moleculele legate de bolile cardiovasculare au prezentat schimbări semnificative în ambele momente. Această concluzie sugerează că instalarea problemelor cardiace se poate înregistra cu mult înainte de apariția simptomelor.

„Sunt convins că ar trebui să încercăm să ne adaptăm stilul de viață cât timp suntem încă sănătoși“ (Michael Snyder, Stanford Medicine, SUA)

Schimbări ale stilului de viaţă, ca atitudine preventivă

Constatările oamenilor de știință s-au dovedit valabile deopotrivă pentru femei și pentru bărbați, ceea ce a demonstrat că există factori biologici extinși, care acționează pentru toate organismele. Date fiind aceste rezultate, specialiștii menționează necesitatea unor schimbări ale stilului de viață ca atitudine preventivă - creșterea timpului alocat exercițiilor fizice (de exemplu, la 40 de ani sunt recomandate combinațiile cu intensitate mare și sesiuni de rezistență, iar la 60 de ani exerciții aerobice care au un impact mic asupra articulațiilor, ca mersul pe jos sau înotul, pentru a proteja inima și a menține masa musculară), reducerea consumului de alcool pe măsură ce capacitatea corpului de a-l procesa se schimbă, renunțarea la fumat și la acele componente ale dietei care pun presiune pe metabolism.