de Georgiana Mihalcea

Anul acesta, alergia la ambrozie s-a manifestat mai puternic din cauza unor factori interconectați legați de schimbările climatice, poluarea aerului și modificările ecosistemelor. Aceste aspecte au fost studiate în mod activ de comunitatea științifică, care a observat tendințe alarmante în ceea ce privește intensificarea simptomelor alergice și extinderea sezonului de polenizare a ambroziei. Nici la noi în țară lucrurile nu au stat diferit, fiind o problemă de sănătate tot mai frecvent întâlnită, cu un impact considerabil asupra bunăstării și calității. Recunoașterea timpurie a simptomelor și gestionarea adecvată a alergiei sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și a asigura un trai confortabil pentru populație.

Planta este responsabilă pentru apariția rinitei alergice sezoniere

Raportul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2024 a subliniat că alergiile sezoniere sunt o problemă în creștere la nivel global, ambrozia fiind un factor major contribuabil. OMS a atras atenția asupra legăturii dintre poluarea aerului, schimbările climatice și intensificarea simptomelor alergice, cerând măsuri urgente pentru a combate aceste fenomene interconectate. Alergia la ambrozie (Ambrosia artemisiifolia) reprezintă o problemă de sănătate publică semnificativă, afectând milioane de oameni la nivel global, în special în regiunile temperate ale Europei și Americii de Nord. Polenul acestei plante este unul dintre cei mai puternici alergeni naturali, fiind responsabil pentru apariția rinitei alergice sezoniere, cunoscută sub denumirea populară de „febra fânului”. Un singur exemplar de ambrozie poate produce între 1 și 8 miliarde de granule de polen pe sezon, care sunt extrem de ușoare și pot fi transportate de vânt pe distanțe mari.

Simptome: rinoree și congestie nazală, strănut frecvent, lăcrimare și mâncărimi oculare, tuse…

Alergia la polenul de ambrozie este cauzată de o reacție exagerată a sistemului imunitar la proteinele din polen. În mod normal, sistemul imunitar identifică substanțele dăunătoare, cum ar fi bacteriile și virusurile, și le atacă. În cazul alergiilor, sistemul imunitar reacționează în mod eronat la substanțe inofensive, cum ar fi polenul de ambrozie, producând anticorpi de tip IgE. Acești anticorpi declanșează eliberarea de histamină și alte substanțe chimice inflamatorii din mastocite, ceea ce duce la simptomele alergice. Printre simptome se numără: rinoree și congestie nazală, strănut frecvent, lăcrimare și mâncărimi oculare, tuse, oboseală și iritabilitate.

Concentrațiile mari de dioxid de carbon cresc producția de polen

Creșterea severității alergiei la ambrozie în 2024 este rezultatul unor procese complexe legate de schimbările climatice, poluarea aerului și expansiunea ecologică a ambroziei. Studiile științifice din ultimii ani confirmă aceste tendințe și subliniază necesitatea unor măsuri de adaptare și atenuare pentru a reduce impactul asupra sănătății publice. Creșterea temperaturilor medii a dus la prelungirea sezonului de polenizare a ambroziei. Un studiu publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology a arătat că, pe măsură ce temperatura globală crește, plantele produc mai mult polen și pentru perioade mai lungi de timp. Concentrațiile mai mari de dioxid de carbon în atmosferă stimulează dezvoltarea plantelor, inclusiv a ambroziei, și cresc producția de polen. Acest lucru a fost confirmat de studii care arată că expunerea ambroziei la niveluri ridicate de CO2 duce la creșterea semnificativă a producției de polen. Poluarea cu particule fine (PM2.5) și nivelurile crescute de ozon troposferic au fost asociate cu intensificarea răspunsului alergic. Aceşti poluanți pot spori alergenicitatea polenului, ceea ce înseamnă că polenul devine mai capabil să declanșeze reacții alergice severe. Cercetările au arătat că polenul expus la poluanți atmosferici devine mai fragmentat, iar aceste bucăți mai mici pot pătrunde mai adânc în căile respiratorii, exacerbând simptomele astmatice și alergice. Schimbările climatice și activitățile umane, cum ar fi urbanizarea și modificările în utilizarea terenurilor, au permis ambroziei să colonizeze noi zone. Aceasta a dus la o expunere mai mare a populației la polenul de ambrozie, chiar și în regiunile care anterior nu erau afectate. Studiul European ATOPICA, derulat între 2012 și 2016 și publicat ulterior, a investigat efectele schimbărilor climatice asupra polenului de ambrozie și a relevat o creștere semnificativă a concentrațiilor de polen în Europa, inclusiv în zonele urbane, din cauza încălzirii globale. Rezultatele proiectului au indicat că efectele combinate ale schimbărilor climatice și poluării aerului vor crește povara alergiilor la ambrozie în deceniile următoare.

Creşterea temperaturii globale şi extinderea sezonului de polenizare a plantei sunt printre factorii principali vinovaţi de tendinţa ascendentă a alergiei la ambrozie

În Europa, perioada de polenizare a plantei se extinde de obicei din august până în octombrie, dar schimbările climatice au prelungit, pe alocuri, acest interval

Afectează 10%-20% din populaţia din regiunile temperate

Alergia la ambrozie afectează 10%-20% din populația din regiunile temperate, iar prevalența este în creștere. În Europa, se estimează că între 30 și 60 de milioane de oameni sunt afectați de alergii sezoniere, ambrozia fiind un factor major contribuabil. Creșterea temperaturilor globale și extinderea sezonului de polenizare sunt factori care contribuie la această tendință ascendentă. Impactul asupra sănătății publice este considerabil, alergiile sezoniere fiind asociate cu o reducere a calității vieții, scăderea productivității și creșterea absenteismului la locul de muncă și în școli. În plus, costurile economice asociate tratamentului și gestionării alergiilor sezoniere sunt semnificative.