Main menu

header

1003 14 2de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu

Studiile internaționale arată că, după vârsta de 50 de ani, mare parte dintre persoane au un oarecare grad de încărcare grasă a ficatului. Chiar dacă aceasta nu înseamnă întotdeauna și boala care poartă acest nume, pacienții cu sindrom metabolic (hipertensiune arterială, obezitate abdominală, insulinorezistență etc.) trebuie să verifice markerii de acest tip. Potrivit statisticilor, boala ficatului gras afectează la nivel mondial aproximativ 47 de persoane la fiecare 1.000 de cetățeni.

Prima cauză de ciroză hepatică

Modificările în alimentație, sedentarismul, stilul de viață necorespunzător pot duce la apariția bolii ficatului gras nonalcoolic, iar medicii avertizează că aceasta va deveni prima cauză de ciroză hepatică. „Boala ficatului gras se împarte în două categorii: boala ficatului gras nonalcoolic simplă - steatoza hepatică, foarte răspândită la nivelul populației, ce se caracterizează prin prezența grăsimii în mai mult de 5% din hepatocite (celulele ficatului), și steatohepatita nonalcoolică, boală agresivă și cu risc major de progresie către ciroză hepatică. Steatohepatita se asociază cu un grad crescut de inflamație ce poate fi diagnosticată prin creșterea enzimelor de citoliză hepatică și, foarte important, asociază diferite grade de fibroză hepatică”, a explicat doctor Cristina Muzica, medic gastroenterolog la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi, în cadrul Școlii de vară a pacienților cronici, organizată de Asociația Transplantaților din România.

Hipertensiune, hiperglicemie, insulinorezistență…

Boala ficatului gras nonalcoolic nu trebuie privită strict ca o boală de sine stătătoare. Sunt numeroși factori determinanți, numeroase alte boli care, împreună, generează apariția afecțiunii. În prezent, este asociată disfuncției metabolice, iar sindromul respectiv are câteva componente bine stabilite: hipertensiune arterială, prezența insulinorezistenței sau a hiperglicemiei (pacienții cu diabet zaharat), prezența obezității și, de asemenea, foarte important - dislipidemia caracterizată prin creșterea trigliceridelor și scăderea HDL - colesterolul „bun”. Din perspectiva simptomelor, specialiștii atrag atenția că în general pot fi nespecifice sau chiar absente. De obicei, pacienții declară senzație de oboseală, slăbiciune, uneori dureri la nivelul hipocondrului drept (imediat sub coaste, pe partea dreaptă). Simptome apar mai pregnant în momentul în care se ajunge la complicații ale bolii ficatului gras nonalcoolic, mai precis în stadiul de ciroză: acumularea lichidului la nivel abdominal, icterul (colorația galbenă a tegumentelor), sindromul de hipertensiune portală, cu posibilitatea apariției hemoragiei digestive prin ruperea varicelor esofagiene, encefalopatie hepatică.

Diagnostic prin analize neinvazive

Cu ajutorul unor analize de rutină, care au evoluat foarte mult, se poate detecta hepatocitoliza (inflamația hepatocitelor), care se traduce prin creșterea transaminazelor. Există astăzi metode noninvazive de evaluare a fibrozei hepatice, care au luat locul biopsiei. Markerii serologici se calculează pe baza unor parametri măsurați în sânge, fie la medicul de familie, fie la specialist. De asemenea, ecografia abdominală este foarte importantă, pentru că, în absența unor teste de sânge, este singura care poate atrage atenția asupra prezenței steatozei hepatice. În momentul în care se observă o modificare ecografică, mai ales dacă se asociază și cu creșteri ale dimensiunilor ficatului (hepatomegalia), următorul pas este aplicarea unei metode non-invazive de cuantificare a steatozei hepatice. Cea mai cunoscută este fibroscan - o metodă de elastografie tranzitorie non-invazivă, nedureroasă, care poate măsura atât fibroza hepatică, cât și gradul de steatoză.

În România, în prezent, se demarează la nivel național un program de screening pentru boala ficatului gras, alături de boala hepatică determinată de consumul de alcool și de hepatitele virale infecțioase

Prevenţie prin mişcare şi dietă

Prevenirea bolii ficatului gras nonalcoolic se face pe mai multe paliere. În primul rând, este necesară adoptarea unui stil de viață mai sănătos, cu evitarea sau chiar excluderea completă a sedentarismului. Este foarte important să se ajungă progresiv la o activitate fizică susținută de 30 de minute pe zi. Un alt segment important este dieta - un regim mediteranean este un mod excelent prin care se poate întrerupe cercul vicios sindrom metabolic - boala ficatului gras. Se vor evita (chiar elimina), așadar, carbohidrații rafinați, alimentele procesate și ultraprocesate și orice produse care au efect inflamator. La pacientul supraponderal sau obez este recomandată scăderea mai drastică în greutate - potrivit specialiștilor, pentru a se vedea o îmbunătățire în ceea ce privește steatoza hepatică, persoana trebuie să slăbească între 500 de grame și un kilogram pe săptămână. Studiile au dovedit că o scădere ponderală de cel puțin 10% din greutatea inițială duce la o îmbunătățire semnificativă a markerilor de sănătate.