de Georgiana Mihalcea

Leptospiroza este o boală infecțioasă acută cauzată de bacterii din genul Leptospira. Aceasta este o afecțiune zoonotică, ceea ce înseamnă că poate fi transmisă de la animale la oameni. Deși poate părea rară sau exotică, leptospiroza este, de fapt, destul de frecventă în anumite părți ale lumii, inclusiv în zonele rurale sau tropicale unde expunerea la animale sau apă contaminată este mai comună. În România, boala este întâlnită mai ales în zonele cu agricultură intensă sau unde există multe animale domestice.

Cauze și modalitate de transmitere

Leptospiroza este provocată de bacterii spiralate, numite Leptospira. Acestea pot infecta atât oamenii, cât și animalele, iar principala cale de transmitere este prin contactul cu apa sau cu solul contaminat cu urina animalelor infectate. Rozătoarele, în special șobolanii, sunt purtători comuni ai bacteriei, dar și alte animale, cum ar fi câinii, porcii, vacile și chiar caii. Apa din râuri, lacuri, bălți sau chiar din piscine neclorinate poate fi o sursă de boală. Persoanele care se îmbăiază sau lucrează în astfel de ape sunt expuse riscului de contaminare. Agricultorii, lucrătorii din ferme sau persoanele care se angajează în activități ce implică manipularea solului sunt, de asemenea, vulnerabile. Consumul de alimente sau de apă afectată de bacterie poate fi o altă cale de transmitere a bolii. Persoanele care lucrează cu animale sau care au animale de companie neprotejate pot fi expuse bacteriei.

Principalele simptome

Simptomele leptospirozei pot varia de la ușoare la severe și pot apărea la câteva zile până la câteva săptămâni după expunerea la bacterie. În general, semnele inițiale sunt similare cu cele ale unei gripe și includ: febră mare, frisoane, dureri de cap, dureri musculare (în special în zona lombară și a gambei), greață și vărsături, conjunctivită (roșeață și inflamare a ochilor). În unele cazuri, afecțiunea poate progresa către forme mai severe, cum ar fi icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), insuficiență renală, meningită (inflamarea membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării) și hemoragii. Aceste cazuri severe pot fi fatale dacă nu sunt tratate corespunzător și prompt.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul leptospirozei se face prin teste de sânge care detectează prezența bacteriei Leptospira sau a anticorpilor produși de organism ca răspuns la infecție. Tratamentul implică, de obicei, administrarea de antibiotice, cum ar fi doxiciclina sau penicilina, care sunt eficiente dacă sunt luate devreme în cursul bolii. În cazurile severe, poate fi necesară spitalizarea pentru a gestiona complicațiile precum insuficiența renală sau respiratorie.

Conștientizarea modurilor prin care se transmite boala, precum și recunoașterea timpurie a simptomelor, sunt esențiale pentru a preveni complicațiile grave și pentru

a asigura un tratament eficient

Cum poate fi prevenită

Prevenirea leptospirozei este esențială, mai ales pentru persoanele care locuiesc sau lucrează în zone cu risc crescut de expunere. Dacă locuiți sau lucrați în astfel de locuri, evitați să vă scăldați în ape stătătoare sau să lucrați în sol fără măsuri de protecție adecvate. În cazul în care aveți tăieturi sau răni, acoperiți-le cu bandaje impermeabile pentru a preveni contactul direct cu solul sau cu apa contaminată. Spălați-vă bine pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animale sau cu solul și evitați să atingeți fața sau să consumați alimente cu mâinile murdare. Păstrarea gospodăriei curate și protejarea alimentelor de rozătoare sunt măsuri importante pentru a preveni infestarea cu șobolani sau cu alte rozătoare care pot purta bacteria. În zonele unde leptospiroza este frecventă, vaccinarea animalelor domestice împotriva Leptospira poate reduce riscul de transmitere la oameni.