de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Febra-văii este o infecție fungică, provocată de două specii de ciuperci, care a fost pusă de rezultatele unui studiu recent în legătură directă cu schimbările climatice și accentuarea perioadelor de secetă.
Tuse, dificultăți de respirație, frisoane, transpirații nocturne
Potrivit Departamentului de Sănătate Publică din California, cazurile de febra-văii s-au triplat de două ori doar în ultimul deceniu. Această creștere a transformat o boală cândva obscură într-o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică. Febra-văii poate provoca semne și simptome specifice, precum febră, tuse și oboseală. Sporii ciupercilor care provoacă boala pot fi agitați în aer de agricultură, construcții sau vânt, iar oamenii respiră acești spori și se îmbolnăvesc. În timp ce cazurile ușoare de febra-văii se rezolvă de obicei de la sine, pacienții cu simptome mai severe au nevoie de asistență medicală, întrucât febra-văii este forma inițială a infecției, care se poate dezvolta în coccidioidomicoză cronică. În forma sa incipientă, febra-văii debutează, ca simptomatologie, la una până la trei săptămâni după expunere, iar semnele includ febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri de cap, frisoane, transpirații nocturne, dureri articulare și musculare, precum și oboseală accentuată. Ulterior apar erupții cutanate roșii, iar dacă infecția inițială nu se rezolvă complet, aceasta poate evolua către o formă cronică de pneumonie, cu febră mai scăzută, dar constantă, pierdere în greutate, dureri în piept, noduli în plămâni.
„Seceta joacă un rol în recrudescența cazurilor”
Factorii de risc pentru febra-văii sunt numeroși, dar încep cu condițiile de mediu. De altfel, cercetătorii americani au descoperit că numărul cazurilor febra-văii din California atinge vârful între lunile septembrie și noiembrie, precum și faptul că există o interacțiune între condițiile climatice și focarele acestei infecții. „Date fiind diferențele de sezonalitate ale bolii între ani, am emis ipoteza că seceta joacă un rol în recrudescența cazurilor”, explică specialista Alexandra Heaney, de la Universitatea California, San Diego. Așadar, oricine inhalează sporii ciupercilor amintite este expus riscului de infecție, iar persoanele care locuiesc în zone în care ciupercile sunt comune și cei care petrec mult timp în aer liber prezintă un risc mai mare. De asemenea, cei care au locuri de muncă ce îi expun la praf - lucrătorii din construcții, fermieri, arheologi și personal militar - sunt mai expuși la acest tip de infecție. Şi femeile însărcinate sunt vulnerabile la infecții mai grave, alături de persoanele cu un sistem imunitar slăbit, precum și cei care suferă de SIDA, artrită reumatoidă sau boala Crohn, precum și cei care fac chimioterapie. La rândul lor, pacienții cu diabet pot fi mai expuși la infecții pulmonare generate de febra-văii.
Măsuri simple de prevenţie
Dat fiind faptul că dacă infecția avansează spre forme mai severe, recuperarea poate dura foarte mult și că nu există vaccin împotriva febrei-văii, specialiștii recomandă anumite măsuri pentru persoanele care se află în acele zone în care boala cunoaște o creștere semnificativă a cazurilor: purtarea unei măști de protecție, evitarea zonelor cu mult praf, adăpostirea în interior atunci când bate mai tare un vânt uscat, umezirea solului înainte de lucrări agricole, spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun și mai ales dezinfectarea temeinică a leziunilor pielii.