de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Consumul moderat de vin roşu reduce riscul de demenţă

O cercetare realizată de Queen’s University, din Belfast, Irlanda de Nord, a constatat că un consum moderat de vin roșu ar putea reduce riscul de demență cu până la 28%. Deși oamenii de știință arată că vârsta și genetica rămân cei mai mari factori de risc în dezvoltarea bolii, care va ajunge la o incidență de 153 de milioane de cazuri până în 2050, impactul dietei asupra reducerii riscului este important, iar flavonoidele din vinul roșu sunt asociate cu un risc mai redus de boli cardiovasculare, precum și cu menținerea funcțiilor cognitive.

Mutaţiile unei gene contribuie la dezvoltarea bolilor autoimune

Un studiu recent relevă faptul că mutațiile unei gene numite MTHFR pot duce la niveluri crescute de homocisteină în sânge, acestea fiind strâns asociate cu inflamația și stresul oxidativ, factori majori care contribuie la dezvoltarea și agravarea bolilor autoimune. Inflamația cronică stă la baza multor astfel de afecțiuni, precum lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă și boala celiacă. Chiar dacă acest factor genetic nu este singura cauză, oamenii de știință punctează faptul că acesta crește în mod semnificativ probabilitatea dezvoltării unei boli autoimune.

Lumina nocturnă creşte pericolul de accident vascular cerebral

Un studiu publicat de American Heart Association a dat la iveală faptul că există o asociere semnificativă între poluarea cu lumină (expunerea la lumina nocturnă timp îndelungat) și riscul de accident vascular cerebral. „Participanții la studiul clinic cu niveluri mari de expunere la lumina exterioară pe timp de noapte au ajuns să aibă un risc crescut cu 43% de a dezvolta această afecțiune”, arată studiul publicat în revista Medical Xpress. Poluarea luminoasă poate proveni inclusiv din luminile pentru bărci, cele de construcție sau stradale.

Poluarea afectează fertilitatea

Un nou studiu, realizat de specialiștii danezi pe baza Registrului național al pacienților, a relevat faptul că expunerea pe termen lung la poluarea aerului și la zgomotul din trafic poate fi asociată cu o infertilitate sporită. Substanțele chimice inhalate din aerul poluat pot ajunge inclusiv în tractul reproducător, prin sânge, și astfel pot reduce fertilitatea fie prin perturbarea hormonilor, fie prin distrugerea directă a celulelor reproducătoare masculine și feminine. Cercetarea a inclus persoane cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani.

Adaptarea prelungeşte viaţa

Oamenii care au trecut de o anumită vârstă și care pot face față provocărilor pe măsură ce îmbătrânesc au șanse mai mari de a trăi mai mult, arată rezultatele unui nou studiu de la Școala de Sănătate Publică a Universității Sen, din China. Cercetătorii au descoperit că seniorii cu niveluri mai ridicate de rezistență mentală au un risc redus cu 53% de a deceda în următorii zece ani. Rezultatele s-au dovedit viabile chiar și în condițiile existenței unor probleme cronice de sănătate sau a unor obiceiuri de viață nesănătoase. Reziliența mentală include perseverența, calmul, simțul scopului și încrederea în sine.