de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu
Laptele este una dintre cele mai hrănitoare băuturi din lume - o singură cană furnizează aproape toți nutrienții de care organismul are nevoie. Acest lichid complex generează implicit și o varietate de beneficii pentru sănătate, dar și, în unele cazuri, ceea ce devine tot mai cunoscut ca intoleranță la lactoză.
Scade tensiunea arterială, menține musculatura
În general, se consideră că un consum moderat de lapte de vacă este sănătos pentru majoritatea oamenilor, cu condiția să se evite excesul. Pentru toți cei care obișnuiesc să consume lapte, este bine de știut că acest lichid unic are o compoziție nutrițională foarte complexă, oferind calciu, carbohidrați, zahăr, fibre, grăsime. De asemenea, laptele este o sursă bogată de proteine, împărțite în două grupe, în funcție de solubilitatea lor în apă: cele insolubile, cazeinele, și cele solubile, cunoscute sub numele de proteine din zer. Ambele categorii sunt considerate a fi de calitate excelentă, cu o proporție mare de aminoacizi esențiali și o bună digestibilitate. O proprietate importantă a cazeinei este capacitatea sa de a crește absorbția mineralelor, cum ar fi calciul și fosforul. În același timp, potrivit rezultatelor unor studii extinse, cazeina poate promova scăderea tensiunii arteriale. Oamenii de știință pun acest efect pe seama combinației unice de calciu, potasiu și magneziu a acestei băuturi, alături de peptidele formate în timpul digestiei cazeinei pe care o conține. La rândul lor, proteinele din zer au fost asociate cu multe efecte benefice asupra sănătății, cum ar fi îmbunătățirea dispoziției în perioadele de stres, creșterea și menținerea mușchilor în cea mai bună formă, laptele fiind, de altfel, foarte apreciat de sportivi și eficient pentru recuperarea postantrenamente.
Grăsimi cu 400 de tipuri diferite de acizi grași
Laptele integral de vacă are aproximativ 4% grăsime. În multe țări, comercializarea acestuia se bazează în principal pe conținutul de grăsimi. În SUA, de exemplu, laptele integral are 3,25% grăsime, cel cu conținut scăzut de grăsimi 2% sau chiar 1%. Potrivit oamenilor de știință, grăsimea din lapte este una dintre cele mai complexe dintre toate grăsimile naturale, conținând aproximativ 400 de tipuri diferite de acizi grași. Laptele integral este foarte bogat în grăsimi saturate, care reprezintă aproximativ 70% din conținutul său de acizi grași. Grăsimile mononesaturate constituie restul - aproximativ 28% din conținutul total. În plus, grăsimi trans se găsesc în mod natural în lapte și în produsele lactate, dar, spre deosebire de cele din alimentele procesate, cele din lactate - numite și grăsimi trans de rumegătoare - sunt considerate benefice pentru sănătate. De exemplu, acidul linoleic conjugat (CLA) a atras o atenție considerabilă în lumea științifică, datorită rezultatelor încurajatoare ale cercetărilor, ceea ce a generat și producerea de suplimente cu acest compus din laptele de vacă.
Crește densitatea osoasă
Carbohidrații din lapte sunt în principal sub formă de zahăr simplu, lactoză, care în sistemul digestiv se descompune în glucoză și galactoză. Acestea sunt absorbite în sânge, moment în care ficatul transformă galactoza în glucoză. De asemenea, laptele conține toate vitaminele și mineralele necesare pentru a susține creșterea și dezvoltarea în primele luni de viață, furnizând aproape fiecare nutrient necesar oamenilor, ceea ce îl face unul dintre cele mai hrănitoare alimente disponibile - este foarte bogat în vitamina esențială B12, este una dintre cele mai bune surse alimentare de calciu ușor de absorbit, produsele lactate sunt cea mai mare sursă de riboflavină - cunoscută și ca vitamina B2 - și aduc organismului fosfor, un mineral care joacă un rol esențial în multe procese biologice. În plus, ca strategie de sănătate publică, fortificarea produselor lactate cu vitamina D este obișnuită - chiar obligatorie în unele țări. Una dintre cele mai importante urmări benefice pentru care nutriționiștii recomandă consumul moderat de lapte este densitatea osoasă mai mare - conținutul ridicat de calciu și de proteine al laptelui sunt cei doi factori principali considerați responsabili pentru acest efect. Mai departe, se consideră că laptele integral are capacitatea de a stimula metabolismul să ardă mai multe calorii, ceea ce ajută la menținerea unei greutăți corporale optime.
Pasteurizarea exclude riscul de contaminare cu bacterii
Civilizațiile antice - grecii, romanii, egiptenii, indienii - considerau laptele o băutură sfântă și îl țineau la mare preț. Astăzi, oricine se poate bucura de această băutură, cu atât mai mult cu cât tehnologiile moderne i-au sporit la maximum siguranța. Practic, aproape tot laptele comercializat pentru consumul uman este procesat într-un fel sau altul (laptele fiind un produs foarte perisabil) și durata de valabilitate a produselor lactate. Pasteurizarea este procesul de încălzire a laptelui pentru a distruge bacteriile potențial dăunătoare care se găsesc ocazional în laptele crud. Căldura elimină o mică parte din bacteriile benefice, dar și cea mai mare parte din cele dăunătoare, din drojdii și mucegaiuri. Deși acest procedeu are ca rezultat o ușoară pierdere de vitamine, din cauza sensibilității acestora la căldură, nu are un efect substanțial asupra valorii nutriționale a laptelui. Deși laptele crud este mai natural decât cel procesat, consumul acestuia este mai riscant, iar majoritatea susținătorilor sănătății publice sunt de acord că orice beneficii potențiale pentru sănătate ar avea consumul de lapte crud, acestea sunt depășite de posibilele riscuri care rezultă din contaminarea cu bacterii dăunătoare.
Posibile efecte adverse
Efectele laptelui asupra sănătății sunt complexe - unele componente ale acestei băuturi sunt benefice, în timp ce altele pot fi neplăcute. Unul dintre cele despre care se discută tot mai des este intoleranța la lactoză - și nu este vina laptelui. Lactoza este principalul carbohidrat care se găsește în acest lichid extraordinar, iar unii oameni își pierd capacitatea de a digera complet lactoza după perioada copilăriei. Se estimează că aproximativ 75% din populația lumii are un grad de intoleranță la lactoză, deși proporția persoanelor cu această afecțiune variază foarte mult în funcție de structura genetică. De exemplu, afecțiunea este foarte pregnantă în părți din Asia, Africa și America de Sud, unde se estimează că afectează până la 95% din populație. În Europa, prevalența estimată este de până în 15%, popoarele din Europa de Nord fiind cel mai puțin afectate. Intoleranța la lactoză este asociată cu multe simptome neplăcute, cele mai frecvente fiind balonarea, crampele abdominale, diareea, greața și vărsăturile. Totodată, laptele poate provoca și alergie, rară la adulți, dar mai frecventă la copiii mici, care se manifestă prin erupție cutanată, probleme de respirație, vărsături. De asemenea, potrivit rezultatelor unor cercetări, consumul ridicat de lapte crește nivelul factorului asemănător insulinei-1, un hormon despre care se crede că este implicat în apariția acneei.