de Georgiana Mihalcea
Infecția cu febra Q la oameni se produce, de cele mai multe ori, prin contactul direct cu animale infectate sau prin consumul de produse de origine animală contaminate, în special produse lactate nepasteurizate. În acest context, cazurile recente, cum este și cel al jurnalistei Adriana Stere, de la PRO TV, care a contractat febra Q după ce a consumat brânză de la un producător local, au adus în atenția publicului pericolele pe care le poate reprezenta consumul de alimente nepasteurizate sau produse în condiții de igienă necontrolată. Adriana a povestit despre experiența ei pentru a atrage atenția asupra măsurilor de siguranță și a riscurilor unei boli care, deși rară, poate avea consecințe serioase asupra sănătății.
Se ia de la produse nepasteurizate
Febra Q este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Coxiella burnetii, o bacterie care afectează în principal animalele domestice precum bovinele, oile și caprele. Această bacterie se poate transmite de la animale la oameni prin mai multe căi, iar simptomele variază de la forme ușoare, precum febra și durerile musculare, până la complicații severe care necesită îngrijiri medicale complexe. Febra Q se răspândește în principal de la animale la oameni în primul rând prin inhalarea particulelor de praf sau aer contaminat cu bacterii Coxiella burnetii, mai ales în zonele rurale, ferme sau locuri unde animalele sunt prezente. Această bacterie este foarte rezistentă și poate supraviețui în mediu timp de luni sau chiar ani. De asemenea, un factor favorizant îl reprezintă consumul de lapte, brânză sau alte produse lactate nepasteurizate de la animale infectate. Nepasteurizarea poate permite bacteriei să supraviețuiască și să ajungă la consumatori. Contactul direct cu animale infectate sau cu produse de origine animală precum lâna, pielea sau deșeurile animalelor, ceea ce este un risc mai ridicat pentru persoanele care lucrează în ferme, abatoare sau laboratoare.
Simptomele pot include febră mare, dureri de cap intense și oboseală generală, dureri musculare, transpirație excesivă și frisoane
Adriana Stere, reporter PRO TV, a fost diagnotiscată, recent, cu febra Q, după ce a consumat brânză cumpărată de la un producător local. În urma analizelor, medicii de la Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” au constatat că ea a fost infestată cu bacteria Coxiella burnetii, care cauzează febra Q. „Am luat brânză de la un magazin artizanal. După vreo şase zile, cât a fost perioada de incubație, au apărut primele simptome, adică oboseală teribilă, cruntă. După încă o zi de luni de muncă, m-am prăbușit. Aveam două zile libere și am crezut că am nevoie de odihnă. Îmi era greu să mă ridic de pe scaun și să mă mișc, să funcționez. Am făcut-o până în momentul în care organismul a clacat. Au urmat zile de febră foarte mare, peste 40, și de frisoane. După trei zile de frisoane a început să mi se descuameze pielea de pe piept și de pe burtă. Asta nu am mai pățit-o niciodată, nu vă doresc. Am chemat ambulanța, iar medicul a spus că am probabil o pneumonie dată de un streptococ în gât. Asta la o consultație. Am urmat indicațiile, era vorba despre un antibiotic și s-a dovedit că nu era cel potrivit pentru situația mea. Nu părea că sunt tocmai cum trebuie și după vreo săptămână si ceva au apărut problemele de glezne la ambele picioare”, a povestit jurnalista în emisiunea „La Măruță”. Febra Q poate fi asimptomatică la multe persoane, însă în cazurile în care se manifestă, simptomele apar de obicei între cinci şi zece zile după expunerea la bacterie și pot include febră mare, dureri de cap intense și oboseală generală, dureri musculare, transpirație excesivă și frisoane. În cazurile mai severe, boala poate afecta plămânii, provocând pneumonie, ficatul (hepatită) sau chiar inima, ducând la endo- cardită - o inflamație a mucoasei interioare a inimii, o complicație gravă și dificil de tratat. Deși majoritatea persoanelor infectate se recuperează complet cu tratament antibiotic, cazurile nediagnosticate și netratate pot duce la forme cronice de boală, care sunt mult mai greu de tratat și pot avea consecințe pe termen lung asupra sănătății.
Diagnosticarea se face prin teste serologice, iar tratamentul este cu antibiotice
Având în vedere riscurile acestei infecții, autoritățile sanitare din România, în colaborare cu Direcțiile de Sănătate Publică și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, au emis câteva recomandări importante pentru prevenirea infectării. În primul rând laptele și produsele lactate trebuie să fie pasteurizate, proces care distruge bacteriile potențial periculoase. Pasteurizarea este esențială mai ales pentru laptele de la fermele mici, unde există un risc mai mare de contaminare. Cumpărarea alimentelor de origine animală, precum carnea, laptele și brânzeturile, doar din surse de încredere sau din magazine autorizate este o măsură importantă de siguranță. Produsele achiziționate de la producători locali ar trebui să fie atent verificate, iar consumatorii sunt sfătuiți să se asigure că aceștia respectă normele de igienă. Autoritățile recomandă și evitarea contactului direct cu animalele, în special în perioadele de fătare, deoarece animalele elimină un număr mare de bacterii în timpul fătării, prin placentă și lichidul amniotic. Persoanele care lucrează în ferme ar trebui să poarte mănuși, măști și alte echipamente de protecție, mai ales când curăță grajdurile sau manipulează animale. După contactul cu animalele sau mediul acestora, este recomandată o igienă riguroasă, inclusiv spălarea pe mâini. Aerisirea spațiilor ajută la reducerea concentrației de bacterii în aer. În zonele închise, bacteriile pot persista mai mult timp, crescând riscul de inhalare și de infectare. Nu mâncaţi sau nu fumaţi în zonele cu animale. Dacă expunerea la insecte hematofage este inevitabilă, utilizaţi îmbrăcăminte de protecţie adecvată. Ca ultimă măsură de siguranță, în caz de febră prelungită, dureri musculare și simptome de gripă, în special după o vizită la fermă sau consum de produse nepasteurizate, este recomandat un consult medical pentru investigații suplimentare. Febra Q poate fi diagnosticată prin teste serologice, iar tratamentul cu antibiotice este de obicei eficient dacă este aplicat din timp.
Care sunt grupurile vulnerabile
Deși oricine poate contracta febra Q, există anumite categorii de persoane care prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații. Printre acestea se numără: persoanele care lucrează cu animale (fermieri, veterinari, angajați ai abatoarelor, laboranți), cei cu un sistem imunitar slăbit, precum vârstnicii, copiii mici și femeile însărcinate. Și, nu în ultimul rând, pacienții cu afecțiuni cardiace, care sunt mai vulnerabili la complicații precum endocardita. De asemenea, specialiștii susțin că infectarea în timpul sarcinii (fie că mama prezintă sau nu simptome), poate avea un efect negativ asupra dezvoltării fătului, incluzând naşterea prematură, greutatea mică la naştere sau avort.
Poate fi prevenită prin măsuri simple de igienă şi atenţie la sursa alimentelor
Dacă suspectați o infecție cu febra Q, mai ales după consumul de produse lactate nepasteurizate sau contactul cu animale, este important să vă prezentați la medic. Tratamentul prompt poate preveni complicațiile și accelera recuperarea. Antibioticele sunt eficiente în majoritatea cazurilor, dar formele cronice necesită o abordare mai complexă și un tratament pe termen lung. În concluzie, febra Q este o infecție care poate fi prevenită prin măsuri simple de igienă și atenție la sursa alimentelor. Cazul Adrianei Stere ne amintește importanța unei alimentații sigure și a precauțiilor în contactul cu animalele. Este esențial ca publicul să fie informat despre riscurile bolilor zoonotice, iar autoritățile să asigure controale riguroase în sectorul alimentar și cel agricol pentru protecția sănătății populației.