Toată lumea vorbeşte despre miracolul produs de celulele stem, însă nu toţi ştiu despre felul în care acţionează ultima inovaţie medicală. Sursele de celule stem sunt: măduva osoasă hematogenă, sângele periferic, sângele din cordonul ombilical. O categorie aparte de celule stem a atras atenţia cercetătorilor: celulele numite spore-like, ce sunt prezente în toate ţesuturile şi par a fi capabile să supravieţuiască perioade lungi în condiţii severe de mediu. Există două tipuri de celule stem: celulele stem embrionare şi celulele stem adulte.
Celulele stem embrionare provin din embrioni, adică celule provenite din primul stadiu al dezvoltării umane. Un embrion aflat între trei şi cinci zile conţine celule stem angajate în crearea de diferite ţesuturi şi organe pentru viitorul făt. Celulele stem embrionare sunt cele mai cunoscute şi sunt obţinute dintr-un embrion uman în faza timpurie a diferenţierii (numit şi blastocit, embrion ce este format din 50-150 de celule). Ei bine, cercetările ce necesită celule embrionare umane sunt controversate, pentru că, de obicei, pentru a iniţia o linie celulară cu celule stem este nevoie de distrugerea unui embrion.
Luptă împotriva bolilor de inimă, de oase, de plămâni şi de creier
La adulţi, celulele stem se mai găsesc în inimă, creier, oase, plămâni şi alte organe. Practic, celulele stem reprezintă rezerva noastră de energie, care ajută la regenerarea celulelor distruse de bolile din organism. Noile cercetări ne indică faptul că celulele stem adulte pot genera şi alte tipuri de ţesuturi. De exemplu, celulele hepatice pot fi folosite pentru producerea de insulină, care de obicei este creată de pancreas. Sunt şi alte obstacole în utilizarea celulelor stem ca tratament, pentru că există problema respingerii. În cazul în care celulele sunt provenite de la un embrion donat, sistemul imunitar al organismului primitor poate respinge transplantul. Celule stem nu sunt uşor de manipulat în laborator, însă pot fi folosite pentru testarea lor cu medicamente. Spre exemplu, un medicament ar putea fi încercat pe un anumit tip de celulă, astfel încât rezultatele ar fi mai rapide şi mai evidente decât prin metoda clinică actuală.
Pot distruge cancerul!
Celulele stem canceroase apar prin transformarea malignă a celulelor stem adulte şi par a fi sursa unor tumori, fiind responsabile şi de metastazele şi de recăderile bolii. Rolul celulelor stem în formarea diferitelor tumori se află sub investigaţii intense. Cercetătorii ar putea folosi o celulă stem canceroase, oprită de la dezvoltare sau înmulţire sub influenţa unui medicament. Celulele stem din cordonul ombilical sunt derivate din sângele din placentă şi vasele ombilicale şi pot fi prelevate după naştere. Încă din anul 1988, aceste celule au fost folosite pentru a trata boala Gunther, sindromul Hunter, sindromul Hurler, leucemia limfoblastică acută şi alte afecţiuni, în special ale copiilor. În ziua de azi, în SUA există bănci care acceptă donaţiile părinţilor de cordoane ombilicale. Aceste celule sunt colectate după naştere prin sustragerea sângelui rămas la nivelul venei ombilicale. Sângele este imediat analizat pentru a detecta diferiţi agenţi infecţioşi şi pentru a determina tipul ţesutului, după care este depozitat în nitrogen lichid până în momentul folosirii.
Există donatori de celule stem!
Atunci când celulele provin de la un donor diferit de cel care va beneficia de această terapie, poartă numele de tratament alogenic. Când provin de la acelaşi pacient este denumit autolog, iar când este colectat de la indivizi identici (gemeni monozigoţi), singenic. Celulele stem prezintă subiectul unui număr din ce în ce mai mare de cercetări, publicaţii şi de conferinţe ce prezintă noi posibile utilizări sau perfecţionări ale unor metode de folosire a acestei terapii. Una dintre afecţiunile importante pentru care descoperirea şi folosirea celulelor stem au adus o urmă de speranţă este SIDA. Studii recente susţin că este posibilă convertirea celulelor embrionare umane în celule stem formatoare de celule sangvine, ce se pot diferenţia în limfocite T helper.
Cercetătorii au făcut un prim pas în creşterea vaselor de sânge din celule stem, care, eventual, ar putea fi transplantate în organisme vii. În zilele noastre, bolile cardiovasculare ocupă un loc fruntaş printre cauzele de mortalitate în rândul oamenilor, astfel, înlocuirea vaselor de sânge ar putea salva multe vieţi. Pentru eliminarea problemei impuse de respingerea imună, s-a propus ca aceste vase să se dezvolte din celulele stem ale primitorului. Celulele stem sunt divizibile şi nespecializate şi, ca urmare, se pot dezvolta în diferite tipuri de celule, precum cele nervoase sau cele sangvine. Ana-Maria Cocea
