de Claudia Stan
Forumul Internaţional al Societăţilor Respiratorii a desemnat anul 2010 ca fiind „Anul Plămânului”, în semn de recunoaştere a faptului că sute de milioane de oameni din întreaga lume suferă în fiecare an de boli respiratorii cronice ce pot fi tratate şi prevenite. Scopul programului este să modifice modul în care oamenii se gândesc la plămânii lor. Florin Mihălţan (foto), profesor doctor şi director adjunct al Institutului Naţional de Pneumologie „Marius Nasta”, ne va răspunde la câteva întrebări referitoare la bronhopneumopatia obstructivă cronică, o boală ce ucide milioane de oameni.
„Anul Plămânului”
- Domnule doctor, ce este BPOC?
- BPOC - bronhopneumopatia obstructivă cronică - este o afecţiune pulmonară ce ucide milioane de oameni la nivel mondial, cu prevalenţă în continuă creştere şi cu impact devastator atât asupra celor afectaţi, cât şi asupra familiilor lor. Stadiile de început ale bolii sunt de cele mai multe ori nerecunoscute, deşi riscul ca o persoană să aibă BPOC poate fi determinat extrem de simplu. Testul se numeşte spirometrie, este foarte uşor de făcut, rapid şi nu este dureros. Cu cât afecţiunea este depistată mai devreme, cu atât tratamentele instituite în fazele de debut pot să prevină mai eficient scăderea funcţiei pulmonare. În România, conform unui studiu realizat în 2008 de Societatea Română de Pneumologie şi CPSS, există cel puţin un milion de cazuri de BPOC, iar accesul la serviciile medicale existente este, în continuare, redus (mai puţin de 50% dintre pacienţi beneficiaseră de o spirometrie în ultimul an). În lipsa tratamentului, aceasta este o boală progresivă, pe măsură ce se agravează modificând dramatic activităţile zilnice ale pacienţilor, care ajung să întâmpine dificultăţi majore în respiraţie.
- Care sunt factorii ce cauzează apariţia bolii?
- La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru BPOC este fumatul. Alţi factori de risc sunt pulberile industriale şi noxele existente în mediul de lucru, ca şi fumul produs prin arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn sau gunoi de grajd) folosiţi pentru încălzire sau gătit în încăperi slab ventilate, situaţie întâlnită în special în ţările în curs de dezvoltare.
Va deveni a treia cauză de mortalitate
- Statisticile arată că BPOC a devenit o cauză de deces ce a crescut semnificativ în ultimii ani şi că în curând va deveni a treia cauză de mortalitate până în 2030. Cum putem opri această situaţie?
- În primul rând trebuie să ţineţi cont de faptul că bolile de plămâni nu fac discriminare de vârstă, sex sau geografie. Cancerul la plămâni, pneumonia şi BPOC sunt principalele cauze respiratorii de deces în vestul Europei, dar şi în centru şi est. Bolile de plămâni cauzează mai mult de patru milioane de decese în fiecare an, cu toate că majoritatea pot fi prevenite. Tratamentele existente îi fac pe pacienţi nu doar să se simtă mai bine, dar, cu ajutorul lor, ei îşi pot continua viaţa într-un mod activ.
- De ce BPOC mai este numită şi „Boala celor trei de S”?
- Din cauza faptului că boala este Subdiagnosticată, Subevaluată şi Subtratată. În condiţiile absenţei unor programe eficiente de reducere a riscurilor, în mod deosebit a expunerii la fumul de ţigară, se estimează o creştere cu 30% a deceselor cauzate de BPOC în următorii zece ani. Ajutaţi-vă plămânii să trăiască mai mult, ducându-vă din timp la control. Nu trebuie să neglijaţi nicio tuse prelungită şi necontrolată! Mai mult decât atât, tratamentul BPOC nu trebuie întrerupt nicio zi.
- Ce simptome acuză pacienţii bolnavi de BPOC?
- Exacerbările, adică înrăutăţirea tusei şi secreţiei de mucus sunt evenimente grave, ce duc la complicaţii precum infecţiile respiratorii sau internarea în spital. Bolnavii de BPOC au dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice, au senzaţie de sufocare atunci când urcă treptele, se plimbă sau chiar când se îmbracă dimineaţa. Tusea frecventă este tot un semnal de alarmă ce ar trebui să vă pună pe gânduri. Important de ştiut este faptul că nu este obligatoriu să aveţi toate simptomele în acelaşi timp! Chiar şi unul dintre acestea poate semnala instalarea bolii. Mulţi oameni cred că tuşesc sau respiră mai greu pentru că fumează sau pentru că îmbătrânesc. Dacă aveţi peste 40 ani şi fumaţi sau aţi fumat în trecut, riscul de a avea BPOC este mult mai crescut. Boala face ca efortul depus pentru a respira să fie foarte mare. Atunci când nu mai puteţi scoate tot aerul din plămâni, felul în care veţi respira în continuare va fi din ce în ce mai afectat. Din această cauză, în alveole nu mai poate intra aer, pentru că nu a ieşit cel dinainte, iar conductele aeriene mici sunt înfundate de prea mult mucus. Astfel, respiraţia devine tot mai scurtă şi dificilă, iar capacitatea de a efectua activităţi zilnice va fi limitată.
„Bolile de plămâni nu fac discriminare de vârstă, sex sau zona geografică şi cauzează mai mult de patru milioane de decese în fiecare an, cu toate că majoritatea pot fi prevenite“
1. Tuşiţi de mai multe ori pe zi în cele mai multe zile?
2. Eliminaţi spută din piept în cele mai multe zile?
3. Obosiţi şi rămâneţi fără suflu înaintea altor persoane de aceeaşi vârstă cu dumneavoastră?
4. Aveţi peste 40 de ani?
5. Fumaţi sau aţi fumat cândva?
Dacă aţi răspuns cu „da” la cel puţin trei întrebări este posibil să aveţi BPOC. Mergeţi la consult şi faceţi testul simplu de respiraţie (spirometrie).