de Cătălina Tăgârţă
Sânul, creat pentru a asigura hrana bebeluşilor cu ajutorul glandelor mamare, dar şi un simbol unanim recunoscut al feminităţii, poate cunoaşte, din păcate, diverse modificări în decursul timpului. Cei care se numără printre pacienţi diagnosticaţi cu cancer mamar sau cu diverse formaţiuni nodulare e bine să ştie că medicina avansează cu fiecare zi şi că, în prezent, există metode moderne de tratament. Gabriel Viişoreanu (foto), medic specialist ecografie intervenţională la Medlife, ne-a dezvăluit câteva aspecte importante ale acestui subiect.
„Incidenţa cancerului de sân este în creştere”
- Care sunt principalele afecţiuni ale sânului?
- Pentru pacientele tinere, cele mai frecvente leziuni mamare sunt fibroadenoamele şi chisturile mamare, acestea din urmă putând fi simple şi complicate, şi, nu în ultimul rând, mastoza fibrochistică, ce este o leziune precanceroasă a cancerului la sân. Pentru pacientele cu vârsta de peste 40 ani, prezenţa unui nodul mamar trage un semnal de alarmă, pentru care trebuie să se prezinte la medic. Incidenţa cea mai mare a cancerului este cuprinsă între vârstele 45-50 de ani şi 60-65 de ani, dar există şi paciente tinere care au făcut cancer la sân. De altfel, cauzele implicate în apariţia cancerului mamar sunt încă necunoscute.
- Ce alţi factori de risc ar mai fi de menţionat?
- Sunt destul de mulţi, însă dintre ei putem enumera: radiaţiile, traumatismele mici şi repetate, alcoolul, stresul, contraceptivele orale, factorii virali, menarha (n.r. - primul ciclu menstrual) înainte de 12 ani, menopauza tardivă - după 55 ani, nuliparitatea şi factorii genetici - aproximativ 10%.
- Care sunt simptomele?
- La femeile tinere, cele mai cunoscute sunt mastodiniile, adică durerile de sâni, care au drept cauză dezechilibrul hormonal. Apoi, e vorba despre descoperirea, cel mai frecvent prin autopalpare, a unuia sau mai multor noduli. Un rol extrem de important în diagnosticarea leziunilor mamare în stadii incipiente îl are screeningul ecografic pentru pacientele tinere şi cel mamografic pentru cele trecute de 45 de ani. Din păcate însă, în România se descoperă în continuare multe cazuri în stadiu avansat, fie prin lipsa de informare a pacientelor, fie prin teama de a merge la medic sau prin lipsa unui program coerent de diagnostic şi tratament pentru această maladie. Surprinzător este faptul că dacă în ţările vest-europene incidenţa cancerului mamar este în scădere, în România este în creştere.
„Intervenţia cu vacuum se desfăşoară fără internare”
- Ce ne puteţi spune despre tratament?
- Pentru leziunile benigne poate exista tratament medicamentos sau chirurgical. Leziunile chistice şi fibroadenoamele mici, sub 10 mm, pot beneficia de tratament medicamentos. Pentru leziunile chistice mari, ce depăşesc 20 mm, fără a prezenta formaţiuni patologice intrachistice, se recomandă puncţia aspirativă sub ghidaj ecografic şi anestezie locală, iar lichidul extras se examinează anatomopatologic. Avantajul acestei puncţii este că stabileşte diagnosticul şi este, în acelaşi timp, terapeutică, pentru că elimină complet conţinutul chistic. Există situaţii când aceste chisturi recidivează, se refac - în special cele mari, vechi sau cu pereţii îngroşaţi. Ele pot beneficia de puncţii aspirative repetate, până la dispariţie. În cazul chisturilor cu proliferări intrachistice, recomandarea este de excizie chirurgicală şi de examen histopatologic. Fibroadenoamele mari, de peste 10 mm, care nu mai răspund la tratamentul medicamentos, se excizează fie clasic prin intervenţie chirurgicală cu anestezie generală sau modern, prin vacuum aspiraţie sub anestezie locală. Aceasta din urmă este o tehnică ce are la bază mecanismul de biopsiere a tumorilor mamare şi se efectuează sub ghidaj ecografic şi anestezie locală. În această situaţie, incizia este minimă, de 2-5 mm, cicatricea internă este, de asemenea, minimă, nu sunt necesare fire de sutură, iar recuperarea pacientei este rapidă, aceasta putându-se întoarce acasă imediat după intervenţie. Procedura se desfăşoară în regim de ambulatoriu, fără internare.
- Cât costă intervenţia cu vacuum?
- În momentul de faţă, Medlife este primul şi singurul centru din ţară care are acest aparat, iar preţul este în jur de 2.700 de lei, în timp ce metoda clasică poate varia între 3.500 şi 6.000 de lei.
„La locul formaţiunii se pune un reper ceramic sau din titan”
- Se poate opera oricine în acest fel?
- Se pot opera în acest fel doar tumorile benigne, de 2 cm până la maximum 3 cm, iar procedeul durează de la cinci-şase minute pentru o formaţiune de 5 mm şi până la 30-40 de minute pentru cele mai mari. Însă, tehnica se adresează tuturor segmentelor de vârstă şi reprezintă o alternativă la intervenţia clasică. Pentru leziunile cu origine incertă, atunci când ecografia, ecografia cu substanţă de contrast, mamografia clasică/digitală sau IRM mamar nu pot sugera malignitatea, procedeul se poate aplica fără reţinere. El poate fi diagnostic şi terapeutic - dacă rezultatul anatomopatologic este de leziune benignă, sau doar diagnostic - dacă rezultatul anatomopatologic este de leziune malignă. În cazul problemelor care vor fi confirmate anatomopatologic ca fiind maligne şi care au fost extirpate prin procedeul de vacuum aspiraţie, un rol important îl are reperul ceramic sau din titan, ce se plasează la sfârşitul procedurii, la locul de excizie. Acest reper orientează viitoarea intervenţie chirurgicală. Lipsa lui face ca intervenţia să fie „oarbă” - se operează o zonă virtuală, descrisă în investigaţiile precedente şi există riscul ca aceasta să nu cuprindă locul de unde a fost extrasă formaţiunea nodulară.
- Cum arată acest reper?
- Este fie din ceramică, fie din titan, de 4/2 mm, este nedureros şi nu se simte la palpare. Poate fi vizibil ecografic, mamografic şi la rezonanţa magnetică.
- Cum se efectuează corect palparea sânilor?
- Există foarte multă documentaţie de acest gen atât pe internet, cât şi la televizor, la diverse emisiuni pe teme medicale. Esenţial este ca palparea să se facă la aproximativ şapte zile după finalizarea ciclului menstrual, când sânul e relaxat şi suplu. Examinarea se face cel mai bine în faţa oglinzii, pacienta fiind dezbrăcată până la brâu. Se apasă circular pe sân, cu degetele alăturate, fără însă a-l strânge - fiecare mână palpează sânul opus, mâna cealaltă stând în şold sau îndoită, la ceafă.
- Care sunt paşii de urmat într-un caz suspect cu cancer mamar?
- Primul pas este stabilirea diagnosticului anatomopatologic. Acesta se realizează prin examinarea la microscop a ţesutului tumoral obţinut, fie prin intervenţie chirurgicală fie prin puncţie biopsică. Tratamentul pentru cancerul mamar este complex, fiind realizat de echipe medicale chirurgicale, chimioterapeut, radioterapeut şi psiholog.
- Ce le sfătuiţi pe doamnele suspecte de cancer?
- Să se prezinte de urgenţă la medic pentru că fiecare secundă este extrem de importantă.