de Cătălina Tăgârţă
Civilizaţia actuală aduce în viaţa cotidiană beneficiile tehnologiei de ultimă oră, dar o dată cu ele apar şi efectele secundare ale folosirii în exces a acesteia. Printre ele se numără sedentarismul, care a luat amploare în ultima perioadă. Potrivit doctorului Ştefan Costescu (foto), medic specialist în medicină de familie în cadrul Hiperclinicii MedLife, acesta poate duce la boli grave.
O patologie modernă
Confortul pe care omul l-a căutat atâtea secole pare a nu fi suficient, astfel încât apar noi modalităţi de a limita efortul fizic depus zilnic de membrii speciei umane. În plus, necesităţile existenţei cotidiene impun un ritm al muncii din ce în ce mai accelerat, din care sportul practic este exclus. „Preponderenţa lucrului în birouri sau a posturilor care necesită efort fizic minim, a stresului asociat cu o parte din ce în ce mai mare a stării de veghe, a alimentaţiei deficitare, a prezenţei noxelor şi a lipsei timpului personal împreună cu alte elemente induse de acest nou stil de viaţă au dus la apariţia unei noi patologii specifice perioadei pe care o trăim. Aceasta nu a fost definită încă de un singur termen, dar ea reuneşte sub umbrela sa termeni ca sedentarism, stres, obezitate, depresie, boli cardiovasculare şi cancer. Pe cât de importantă este cauzalitatea lor sau modul în care se interrelaţionează, pe atât de importantă este combaterea, dar mai ales prevenţia acestor boli”, ne-a spus medicul Ştefan Costescu.
„Sedentarul stresat poate deveni mai bolnav decât cel fără griji”
Sedentarismul este definit în mai multe feluri. „Riguros ştiinţific ar însemna petrecerea a mai puţin de 10% din timpul liber în activităţi care să depăşească de patru ori rata metabolismului bazal, ceea ce înseamnă activităţi fizice de intensitate medie sau mare”, a mai spus specialistul. Practic, sedentar ar fi cel care dedică exerciţiului fizic atât de puţin timp, încât lipsa acestuia să îi afecteze starea de sănătate. „Sedentarismului îi sunt asociate diverse patologii, apariţia unora sau altora la diverşi indivizi neputând fi încă legată clar de anumite cauze. Se încearcă stabilirea unui determinism genetic, dar în prezent se consideră că genele funcţionează în urma impactului factorilor de mediu. Un alt factor important este stresul asociat sedentarismului. Un sedentar stresat poate deveni mult mai bolnav decât un sedentar fără griji”, a mai spus doctorul. Stresul aduce cu sine, de multe ori, dependenţa de alcool sau de tutun, fiecare cu urmările sale binecunoscute.
Obezitatea, asociată cu tulburările endocrine
Prima şi cea mai importantă urmare a sedentarismului este obezitatea. „Ea este definită ca un indice de masă corporală (IMC) peste 30, cu o fază intermediară între 25 şi 29,9, numită supraponderalitate. Obezitatea, dar şi sedentarismul în lipsa obezităţii au fost legate cauzal de tulburări ale metabolismului colesterolului (dislipidemii), dar şi ale metabolismului glucidelor (diabet zaharat), de apariţia aterosclerozei, a hipertensiunii arteriale, a bolii ischemice cardiace, cerebrale sau a membrelor inferioare, de accidentul vascular cardiac sau cerebral, depresie, tulburări de anxietate, creşterea riscului de cancer colorectal la bărbaţi sau la organele genitale la femeie”, ne-a spus reprezentantul MedLife. Obezitatea singură, de cele mai multe ori apărută în context sedentar sau de stres, se mai poate asocia cu tulburări endocrine, apnee de somn, litiază biliară, patologie a coloanei vertebrale, osteoartroză, hernii, steatoză hepatică, leziuni cutanate şi altele.
Afectează şi sistemul nervos vegetativ
Stresul şi ruminaţiile, în lipsa exerciţiului fizic, creează o stare de tensiune interioară suficient de intensă încât să afecteze eliberările de neurohormoni în creier şi să ducă la dereglări endocrine (de scurtă durată sau permanente), dar şi în funcţionarea sistemului nervos vegetativ. „Iată şi câteva efecte ale arderii insuficiente a caloriilor ingerate. Acestea pot duce, de exemplu, la acumularea de hormoni estrogeni, dar şi anumite medicamente sau toxine solubile, în grăsimi. Apoi, infiltrarea grasă a ficatului poate duce la tulburări metabolice complexe, inclusiv ale metabolismului colesterolului. Depunerea colesterolului în vasele de sânge şi formarea plăcilor de aterom pot sta la baza apariţiei aterosclerozei. În contextul unui stres crescut se întreţine o stare inflamatorie generală care favorizează, printre altele, formarea de cheaguri de sânge în vase, pe plăcile de colesterol, ducând la infarcte în diverse organe. În plus, creşterea excreţiei colesterolului şi a altor produşi de metabolism în exces prin bilă duce la formarea litiazei biliare”, a mai declarat medicul.
„Prezenţa ţesutului ras în exces conduce la diabet zaharat”
Lipsa activităţii fizice favorizează şi resorbţia osoasă şi apariţia osteoporozei. „Sarcina excesivă descărcată pe articulaţii favorizează deformările articulare, artroza, urmate de afectarea structurilor din jurul articulaţiilor, mai ales a traiectelor nervoase. Prezenţa ţesutului gras în exces duce, printr-un lanţ fiziopatologic complex, şi la apariţia diabetului zaharat”, afirmă specialistul, potrivit căruia legăturile cauzale dintre obezitate, sedentarism şi cancer sau depresie nu s-au clarificat încă pe deplin. De asemenea, şi afecţiunile digestive, cum ar fi constipaţia, problemele de tranzit sau chiar hemoroizii, sunt influenţate într-o oarecare măsură de lipsa de mişcare, la fel ca procesul de îmbătrânire a organismului.
În prezent, studiile arată că efortul fizic regulat pare a fi prima şi cea mai utilă măsură de combatere a efectelor negative ale sedentarismului, alături de obiceiuri alimentare sănătoase. Efortul fizic regulat şi intens înseamnă sport aproape zilnic câte o jumătate de oră, la două zile câte o oră sau de două ori pe săptămână câte o oră şi jumătate. Acesta nu poate fi înlocuit cu mersul pe jos. Însă, dacă aveţi totuşi un program extrem de aglomerat la serviciu, poate fi şi aceasta o soluţie. Iată alte câteva trucuri care vă pot fi de ajutor: parcaţi mai departe de locul în care aveţi treabă, daţi-vă jos din autobuz mai devreme cu o staţie, coborâţi din lift cu un etaj mai jos decât nivelul la care locuiţi, ca să urcaţi puţin şi pe scări, eventual practicaţi un sport în echipă şi mergeţi săptămânal cu bicicleta.
Atenţie! În ceea ce priveşte celulita, vremea petrecută la birou este cel mai bun prieten al său, aşadar, evitaţi să staţi mult timp pe scaun.