Sângele artificial, în spitale în maximum doi ani

În doar doi ani, pacienţii din Marea Britanie ar putea beneficia de sânge artificial creat din celule stem, au anunţat oamenii de ştiinţă de la Universităţile din Edinburgh şi Bristol. Cercetătorii susţin că această inovaţie va salva foarte multe vieţi, eliminând problema stocurilor insuficiente de sânge din spitale. Conducătorul studiului a prezis că în aproximativ un deceniu sângele artificial va fi utilizat pe scară largă. Şi în Franţa a fost iniţiată recent o cercetare legată de efectele sângelui artificial asupra oamenilor, iar oameni de ştiinţă din alte părţi ale lumii au propus folosirea hemoglobinei de origine bovină pentru a substitui sângele uman.

Copiii care nu ies din casă riscă să devină miopi

O cercetare recentă sugerează că durata de timp petrecută de copii în aer liber este corelată cu riscul ca aceştia să fie afectaţi de miopie. Astfel, cercetătorii au descoperit că fiecare oră petrecută de cei mici în natură, în timpul unei săptămâni, reduce cu 2% riscul de a suferi de această afecţiune. Oamenii de ştiinţă spun că efectul pozitiv asupra vederii se datorează expunerii la lumina naturală. De asemenea, aceştia cred că timpul petrecut privind obiecte situate la distanţe mari este un alt factor-cheie ce conduce la o vedere mai bună. Cercetarea a fost efectuată asupra a 10.000 de copii şi adolescenţi.

Anticoncepţionalele orale previn cancerul ovarian

Un studiu recent a dezvăluit că folosirea anticoncepţionalelor orale poate reduce riscul de a suferi de cancer la ovare cu aproape 50%. Aceeaşi cercetare a arătat că naşterea unui copil are, la rândul său, un efect pozitiv, riscul de a fi victima cancerului ovarian scăzând cu 30% în urma unei sarcini. Studiul a fost efectuat pe 327.000 de femei. Din păcate, anticoncepţionalele orale nu au doar un efect benefic, deoarece unele cercetări au relevat faptul că acestea cresc posibilităţile de a suferi de cancer de sân sau cervical.

Insomnia duce la crize cardiace

Insomnia creşte riscul de declanşare a crizelor cardiace, afirmă cercetătorii norvegieni. Aceştia susţin că riscul de declanşare a crizelor cardiace creşte cu un procent cuprins între 27% şi 45%, în funcţie de cât de gravă este insomnia de care suferă o persoană. Oamenii de ştiinţă au stabilit trei mari simptome ale acestei afecţiuni cu o evaluare corespunzătoare a riscului cardiac. Astfel, dificultatea de a adormi în fiecare seară, pe parcurs de o lună, creşte riscul de producere a crizelor cardiace cu 45%. Al doilea simptom - greutatea de a rămâne adormit aproape în fiecare noapte pe parcurs de o lună - măreşte riscul de producere a unui atac de cord cu 30%. Al treilea simptom - când pacientul nu se simte odihnit după ce se trezeşte, timp de mai mult de o dată pe săptămână - creşte acest risc cu 27%.