de Dana Purgaru

ADN-ul ne poate spune cât trăim

Un nou studiu indică faptul că ADN-ul unui individ poate prezice cât va trăi încă de la începutul vieţii. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Glasgow, cel mai bun indicator al longevităţii indivizilor o reprezintă analiza telomerilor, părţi ale ADN-ului, ce se găsesc la capetele cromozomilor în care se află codul genetic al unui individ. Oamenii de ştiinţă spun că o dată cu această descoperire s-a demonstrat importanţa imensă pe care o au procesele de la începutul vieţii unui om.

Leziunile pulmonare vor putea fi „reparate“

Un nou studiu realizat de cei de la Clinica John Hopkins arată că medicamentele pentru reglarea tensiunii arteriale pot preveni leziunile pulmonare apărute în urma fumatului la persoanele care suferă de boli pulmonare obstructive cronice. Momentan nu există medicamente care să trateze aceste afecţiuni, singurele tratamente fiind cele împotriva unor simptome precum tusea.

Femeile, predispuse la demenţă

Oamenii de ştiinţă americani au descoperit că femeile sunt predispuse la o afecţiune precum demenţa, din cauza unui hormon ce se numeşte adiponectină şi se găseşte în grăsimea din organism. Cercetătorii s-au declarat miraţi de rezultate, deoarece adiponectina ar trebui să aibă un rol benefic în corp, adică să scadă riscul de a face diabet şi boli de inimă.

Vaccinul de col uterin poate avea efecte grave

Pe baza a o sută de studii revizuite, cercetătorii canadieni de la British Columbia din Vancouver au declarat că vaccinul de col uterin poate avea efecte secundare grave. Astfel, vaccinarea anti-HPV poate duce la convulsii, la paralizii, la sindrom Guillain-bare, la parestezii, la cancer de col uterin şi chiar la deces. De aceea, oamenii de ştiinţă susţin că mai eficientă ar fi doar vaccinarea femeilor expuse la factori de risc pentru acest tip de cancer (fumat, contraceptive orale, inflamaţii cronice).

Grăsimile afectează creierul

Potrivit ultimelor studii în domeniul nutriţiei, o dietă bogată în grăsimi poate face mult rău creierului. Oamenii de ştiinţă au studiat cazul cobailor crescuţi pentru a deveni obezi prin consumul de alimente foarte grase. Creierul acestora a fost afectat dramatic, apărând leziuni ale hipotalamusului, ce controlează foamea şi trimite semnalele de saţietate. Astfel, s-a ajuns la concluzia că obezitatea provoacă inflamaţii ale creierului ce împiedică organul central să proceseze insulina, crucială în reglarea greutăţii corporale.