Main menu

header

de Cătălina Tăgârţă

Viscolul şi gerul din ultimele zile au trimis mulţi români la medic. Dacă în ultima săptămână a lunii ianuarie Centrul Naţional de Supraveghere a Bolilor Transmisibile din cadrul Ministerului Sănătăţii a înregistrat 77.354 de persoane cu infecţii respiratorii acute, numărul acestora a crescut în prezent, ca urmare a vremii reci. Potrivit ultimelor cifre oficiale, s-au înregistrat nu mai puţin de 15.452 de cazuri de pneumonie şi 61.841 de cazuri de viroze respiratorii.

Dispneea, determinată şi de pneumonie
Pneumonia reprezintă inflamaţia plămânilor, adesea cauzată de o infecţie cu o bacterie sau cu un virus. Boala determină apariţia dispneei (dificultatea respiraţiei) şi a gâfâielii, deoarece plămânii trebuie să depună mai mult efort pentru a menţine la nivel adecvat oxigenul din sânge. Dintre simptome mai amintim: febră, tuse productivă (respectiv cu expectoraţie de culoare verde-gălbuie), uneori frisoane, dureri de perete toracic, tahicardie (accelerarea bătăilor inimii), oboseală şi chiar slăbiciune. În ceea ce-i priveşte pe bătrâni, principalul simptom este tulburarea funcţiilor cognitive: confuzie, delir sau agravarea bolii pulmonare deja existente. De aceea, e important să vă prezentaţi la medic de îndată ce identificaţi simptomele enumerate.
Majoritatea pacienţilor cu pneumonie pot fi trataţi la domiciliu, însă în cazul bătrânilor peste 65 de ani, copiilor şi persoanelor care suferă de alte boli, precum şi în situaţia persoanelor cu boli pulmonare, precum bronhopneumopatia cronică obstructivă, tratamentul e recomandat să se facă intraspitalicesc.

Renunţaţi la fumat
Pneumonia se diagnostichează de obicei prin anamneză (discuţia cu pacientul), examen fizic şi radiografie pulmonară. Tratamentul constă de regulă în antibiotice şi poate dura de la cinci până la 14 zile, în funcţie de gravitate.
Pentru prevenirea afecţiunii în acest sezon e necesar să renunţaţi la fumat, care este un factor de risc pentru pneumonie, să evitaţi contactul cu persoanele cu infecţii respiratorii superioare (cum ar fi gripa şi guturaiul), dar şi pe cele cu pojar sau varicelă, în cazul în care aceste afecţiuni nu au fost dezvoltate anterior. În cazul copiilor, mai ales, spălatul pe mâini şi evitarea folosirii prosoapelor, batistelor sau veselei la comun cu altă persoană bolnavă sunt măsuri obligatorii în profilaxie.

Beţi ceai de măceşe, cătină, roiniţă şi ciuboţica-cucului
În timpul tratamentului, pacienţii trebuie să consume multe lichide, fie apă, fie ceaiuri din plante medicinale. Puteţi apela la o combinaţie din fructe de măceşe, cătină, flori de ciuboţica-cucului şi frunze de roiniţă, toate în părţi egale. Consumat o dată sau de două ori pe zi, acest ceai întăreşte organismul în lupta cu boala. De asemenea, mai puteţi încerca un ceai făcut din următorul amestec: frunze de podbal, flori de tei şi rădăcină de ciuboţica-cucului, flori de soc, isop şi cimbrişor. Sunt recomandate două căni pe zi, până la vindecare. Mai e bun şi decoctul de smochine, care se prepară astfel: fierbeţi 50 de grame de smochine timp de 20 de minute în 750 de mililitri de apă (sau zece smochine într-un litru de lapte). Se bea câte trei căni pe zi.
Dacă pacientul prezintă dureri în piept aplicaţi în această zonă comprese calde sau cataplasme cu muştar alb, care au rolul de a decongestiona plămânii. Pentru cataplasmă aveţi nevoie de un tifon steril. Puneţi muştarul pe acesta, apoi împăturiţi-l şi aşezaţi compresa pe locul afectat pentru câteva minute.

Faceţi inhalaţii cu ulei volatil de mentă şi de cimbru

Virozele respiratorii, aşa-zise „boli de sezon”, debutează iniţial ca un sindrom gripal sau ca un simplu guturai. Dintre simptome, cele mai întâlnite sunt: rinoree, lăcrimare, respiraţie greoaie, răguşeală, dureri oculare, musculare, în gât, dureri de cap, strănut frecvent, însoţite sau nu de febră ori senzaţia de sufocare. Pentru a preveni virozele respiratorii e necesar să evitaţi: aglomeraţiile, trecerea bruscă de la aer cald la rece şi invers, consumul de alimente foarte reci. Apoi, consumaţi vitamine, hidrataţi-vă, spălaţi-vă des pe mâini, mâncaţi şi dormiţi bine. Dacă v-aţi pricopsit totuşi cu o viroză respiratorie, până ajungeţi la medic puteţi să încercaţi câteva remedii naturiste. Beţi un ceai preparat din: un vârf de cuţit cu scorţişoară, cuişoare şi piper, plus o jumătate de linguriţă cu anason şi fenicul. Băut fierbinte, acest remediu desfundă aproape instantaneu căile respiratorii. Mai vă pot fi de folos: sucul proaspăt stors din lămâie, băile fierbinţi în care puneţi cinci linguri cu sare grunjoasă sau faceţi inhalaţii cu aburul următorului preparat: spălaţi coaja unui cartof, tăiaţi-l mărunt şi puneţi-l într-un litru de apă clocotită, peste care adăugaţi patru picături cu ulei volatil de mentă şi două picături cu ulei volatil de cimbru.

- Buzele şi unghiile trebuie să îşi menţină culoarea trandafirie. Dacă acestea devin albastre sau gri înseamnă că plămânii nu obţin oxigen suficient şi trebuie să anunţaţi de urgenţă medicul.