Main menu

header

07-06-1de Cătălina Tăgârţă

În condiţiile unui sistem sanitar cu multe probleme, în care pacientul se simte neglijat şi netratat corespunzător, iar majoritatea medicilor nu îşi văd decât interesul lor, e o plăcere să afli că încă mai sunt doctori care se gândesc la binele oamenilor. Conferenţiar universitar doctor Petru Chiţulea (foto), medic coordonator al Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Oradea, este unul dintre aceştia. De mai bine de 20 de ani luptă să înfiinţeze un centru de pregătire antepartum şi de recuperare medicală postnatală, iar la 8 martie anul acesta şi-a văzut, în sfârşit, visul cu ochii.

Înfiinţat după 20 de ani de încercări şi rugăminţi
Centrul integrat de pregătire antepartum şi de recuperare medicală fiziokinetoterapeutică postnatală a fost realizat după model occidental şi este primul de acest gen din ţară. Ideea i-a venit medicului Chiţulea în 1990, când a fost la specializare la o clinică din nordul Franţei. „Acolo circulau kinetoterapeuţii pe coridoare mai abitir decât medicii, făceau tratamente şi terapie pre şi postpartum. Imediat ce m-am întors în ţară am propus şi eu să deschidem un centru asemănător, pentru că cel de acolo avea mare succes. De 20 de ani mi-am răcit gura de pomană, nu am găsit înţelegere. Apoi, spitalele au trecut în administrarea primăriilor, iar cum primarul nostru este un om deştept, cu care se poate discuta, am reuşit, în sfârşit, să pun în aplicare planul”, ne-a povestit doctorul, fost elev al renumitului medic Ioan Munteanu, care este membru al Academiei Române.

Femeia trebuie să fie „antrenată” din timp, fizic şi psihic
Scopul centrului integrat este să se facă economie de bani, de timp de spitalizare şi, nu în ultimul rând, economie de suferinţă. Practic, se merge pe ideea că, cu cât pacientele şi chiar pacienţii (pentru că centrul nu se adresează numai gravidelor, ci şi bolnavilor de cancer) cunosc mai multe despre sarcină (respectiv afecţiune) se familiarizează cu mediul din spital, cu medicii, infirmierele, cu moaşele şi ştiu exact ce li se va întâmpla, cu atât mai mult vor dori să nască natural, fără teama de a resimţi vreun fel de durere. „Aşa cum spunea cineva, «singura durere suportabilă e durerea altuia», aşa că e foarte important să învăţăm pacienţii să-şi gestioneze sentimentele, să ştie ce se întâmplă cu ei. Să luăm de exemplu o naştere, care e un fenomen fiziologic, deci ar trebui să fie nedureros. Eu o văd ca pe o competiţie, pentru care pacienta trebuie pregătită fizic - adică musculatura prin exerciţii - şi psihic. Aşa cum programăm totul în viaţă: când ne căsătorim, când ne luăm maşină, casă, nici propriul copil nu trebuie să fie o întâmplare. În această situaţie nu trebuie să dăm greş, deoarece copiii nu au garanţie, nu putem spune apoi: «Acesta e defect, daţi-mi altul!». De aceea, viitorii părinţi e important să vină din timp la centru, să-şi facă analizele, pentru a trata eventualele infecţii care, oricât de banale ar fi, în sarcină ar putea da complicaţii, şi să ia medicaţia prescrisă: cum ar fi acidul folic, ce se dă de obicei cu o lună-două înainte de a rămâne însărcinată şi are rolul de a scădea riscul malformaţiilor grave la copii”, a spus medicul.

„Profilaxia prolapsului genital, în loc de intervenţie chirurgicală”
În cadrul centrului, gravidele, dar şi viitorii tătici pot participa la cursuri gen „şcoala mamei”, care mai există şi în alte centre din ţară, dar diferenţa e că, la Oradea, ele sunt însoţite şi de un program de gimnastică medicală pentru gravide, înainte şi după naştere, plus un program de recuperare prin fiziokinetoterapie postnatală, cu ajutorul cărora mămicile îşi pot recupera silueta rapid, în una-două luni. Scopul nu e neapărat ca orădencele să fie mai frumoase decât celelalte mămici din ţară, ci pentru a evita complicaţii sau afecţiuni viitoare, cum ar fi prolapsul genital ori incontinenţa urinară. „Programul este gratuit, fiind conştienţi că pe termen mediu şi lung ne uşurăm munca. E de preferat să se facă profilaxia prolapsului genital, decât să se intervină chirurgical ulterior”, a declarat medicul coordonator al Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Oradea.

„Cine nu naşte normal e ca şi cum ar «rata» noaptea nunţii“

Din experienţa medicului Chiţulea, multe femei doresc să li se facă cezariană sau injecţii pentru a nu simţi durerea, însă totul este la nivel psihic, emoţional. E vorba despre frica de necunoscut, mai ales gravidele din mediul rural, care apelează la medic în ultimul moment, se simt în sala de operaţii ca într-o „cameră de tortură” şi, oricât de frumos s-ar purta medicul, frica produce spasme, naşterea se desfăşoară prost şi apare durerea reală. „Muşchii ce se contractă în timpul naşterii pot fi resimţiţi în două feluri: ca senzaţia din momentul în care faceţi genuflexiuni sau ca durere pentru cine simte frică. Doar creierul face diferenţa, dar părerea mea e că cine nu naşte normal, cine pierde acest moment din cauza fricii e ca şi cum ar «rata» noaptea nunţii”, a mai spus, zâmbind, medicul Chiţulea.

„Copiii nu au garanţie, nu putem spune apoi: «Acesta e defect, daţi-mi altul!». De aceea, viitorii părinţi e important să vină din timp la centru, să-şi facă analizele, pentru a trata eventualele infecţii care, oricât de banale ar fi, în sarcină ar putea da complicaţii, şi să ia medicaţia prescrisă“ (Petru Chiţulea)