de Cătălina Tăgârţă
- Testul-minune a fost inventat de o româncă, premiată la Geneva
Existenţa cancerului în corpul uman poate fi detectată în doar şase minute, cu ajutorul unui senzor inventat de o româncă. Cel mai mare avantaj al „testului-minune” îl reprezintă faptul că boala poate fi detectată înainte de a avea simptome, depistarea precoce însemnând, în majoritatea cazurilor, succesul tratamentului. Pentru toate acestea, Raluca Ioana van Staden (foto) a primit, în anul 2010, premiul pentru cea mai bună femeie inventator din partea Organizaţiei Internaţionale de Proprietate Intelectuală, în cadrul Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva. Specialista în chimie ne-a spus mai multe despre cum a luat naştere invenţia sa şi cum intenţionează să o pună în aplicare.
Bazele senzorului au fost puse în Africa de Sud
- Povestiţi-ne cum a început totul! Cum v-a venit ideea inventării unui astfel de dispozitiv?
- Bazele acestor senzori au fost puse la Universitatea din Pretoria, în urmă cu câţiva ani buni, când am început să creăm dispozitive ieftine şi portabile pentru cei care nu îşi permiteau nici măcar să se deplaseze până la un spital. Pasul cel mare l-am făcut în 2007, la întoarcerea în România, când am hotărât să lucrăm cu altă clasă de substanţe, care ne-au dat un semnal specific unui tip nou de senzori - singurul care poate face faţă probelor biologice.
- Dacă aţi început proiectul în străinătate, de ce aţi hotărât să vă întoarceţi în ţară şi nu l-aţi finalizat acolo?
- Eu am plecat la Pretoria cu bursă postdoctorat, de prestigiu, acordată de Universitatea de acolo, în 1998. Pe vremea aceea eram asistent la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Chimie. Motivul pentru care am acceptat bursa era pentru a învăţa noi metode de analiză, într-un laborator care era clasat ca al treilea în lume în sisteme de analiză în flux. Acolo mi s-a pus la dispoziţie absolut tot ce mi-am dorit, aveam acces nonstop în laboratorul dotat cu aparatură modernă şi la literatură de specialitate. În Africa de Sud eram considerată unul dintre cercetătorii de top, fiind prima din domeniul chimiei care a obţinut „P-rating” - President Award din partea Fundaţiei Naţionale de Cercetare, fiind considerată de experţii din domeniu, din Africa de Sud şi străinătate, ca fiind viitor leader mondial în domeniul senzorilor electrochimici. Nu am plecat cu gândul că mă voi stabili în Africa de Sud. Exista acel „dor de casă”, care nu se compensa cu absolut nimic. Oricât de multe avantaje aveam din punct de vedere ştiinţific, într-un fel îmi era necaz că tinerii din România nu puteau să lucreze sub îndrumarea mea.
- V-a fost greu să vă reacomodaţi aici?
- Nu. La întoarcere am renovat laboratorul în care funcţionăm acum şi l-am adus la standarde internaţionale prin câştigarea unor proiecte din cadrul PNII. Senzorul a fost dezvoltat în cadrul unui alt proiect din PNII, iar acum avem o echipă de tineri cu care lucrăm.
Are dimensiunea unui vârf de ac
- Până la urmă, câţi ani de muncă stau în spatele acestei descoperiri?
- Sunt peste 12 ani de lucru în domeniul acesta, biomedical. Într-un final, am reuşit să dezvoltăm un nou tip de senzor care determină biomarkerul specific unui tip de cancer din fluidul biologic aşa cum e prelevat de la pacient. Ne-am axat pe detecţia cancerului la nivelul moleculelor, înainte să apară simptomele şi tumorile.
- Povestiţi-ne mai multe despre acest senzor. Cum arată, cum funcţionează?
- Senzorul este de dimensiunea unui vârf de ac, de aici derivă şi costurile analizei, care nu vor fi mari. El este piesa de bază a unei minicelule electrochimice care se pune în proba de sânge sau de salivă, de unde se poate determina prezenţa biomarkerului. Senzorul detectează aceiaşi biomarkeri din sânge care sunt folosiţi şi în cadrul analizelor standardizate în momentul de faţă, în laboratoarele clinice, aceştia fiind recomandaţi şi de mari centre din domeniul oncologic din Statele Unite, pentru detecţia bolii înainte de apariţia simptomelor. Diferenţa este însă că el reuşeşte să-i detecteze la nivel de nanograme/mililitru sau mai mic, acesta fiind nivelul la care se regăsesc biomarkerii înainte de apariţia simptomelor caracteristice.
- Înţeleg că nu e un test dureros, nu jenează…
- Într-adevăr, testul nu e dureros sau incomod. În plus, atât timp cât a fost luată o probă de sânge într-o eprubetă, el poate fi făcut oricui, de la copii până la bătrâni.
- Deci trebuie neapărat ca pacienţii să meargă la medic, nu poate fi cumpărat de la farmacie şi făcut acasă, la fel ca un test de sarcină, din moment ce se poate face şi în salivă?
- În prima etapă mi-ar plăcea să lucreze cu el mai întâi medicii, pentru a putea avea astfel un răspuns. Însă, a doua etapă va consta, într-adevăr, în comercializarea testului în farmacii. Va fi ideal mai ales pentru cei care au avut cancer, deoarece cu ajutorul testului se pot controla, prevenind ajungerea într-un stadiu când rata de supravieţuire este mică. Aceste maladii sunt extrem de periculoase, nu ştii niciodată când revin, aşa că e bine să fie ţinute sub control.
„Sperăm să fim cât de curând prima ţară capabilă să facă o scanare în masă”
- Aşadar, testul nu se comercializează încă…
- Încă nu. Mai întâi vrem să facem o omologare a metodei în sine, care pe plan internaţional, de exemplu, durează doi-trei ani. Premiul la Geneva s-a acordat pentru senzor. Pentru comercializarea senzorului este nevoie şi de partea electronică - aflată în lucru. În momentul de faţă am în echipă ingineri electronişti care lucrează la acest nou proiect.
- Când credeţi că se va rezolva şi acest aspect?
- Sperăm să avem cât de curând un prototip care să preia corect informaţia de la senzor şi, după omologare, să fim prima ţară capabilă să facă o scanare în masă pentru cancer.
- Cât de sigur este testul?
- Avem peste o sută de teste realizate în paralel cu laboratoare clinice acreditate şi numai un răspuns fals pozitiv şi cinci răspunsuri fals negative.
Momentan, depistează doar patru tipuri de afecţiuni
- E adevărat că durează doar şase minute diagnosticarea?
- În principiu, da. Noi am calculat timpul din momentul începerii recoltării sângelui şi salivei. Însă, fiind chimişti analişti, suntem obişnuiţi să repetăm analiza de două-trei ori.
- Există contraindicaţii, boli care pot influenţa rezultatul?
- Indiferent de metoda utilizată pentru screeningul biomarkerului, hepatitele pot da un fals pozitiv pentru anumite tipuri de cancer. Din această cauză punem la punct o metodă rapidă de screening pentru hepatite, care să preceadă screeningul pentru biomarkerii tumorali. Astfel, medicilor le va fi uşor să poată lua o decizie corectă şi să trimită pacientul pentru teste suplimentare, pentru a confirma diagnosticul.
- Poate diagnostica orice tip de cancer?
- Tipurile de cancer pentru care senzorul poate face screeningul, până în momentul de faţă, sunt: ovarian, de prostată, sân, gastrointestinal şi un biomarker - CEA.
- Mai aveţi şi alte proiecte în lucru?
- Suntem implicaţi în mai multe proiecte, cum ar fi un test de screening pentru obezitate, suntem parteneri într-un parteneriat european care-şi propune determinarea influenţei toxinelor asupra dezvoltării creierului copiilor şi continuăm lărgirea ariei de aplicaţii ale acestor senzori pentru alte tipuri de cancer.
• Raluca van Staden speră ca acest instrument să fie comercializat în farmacii în cel mult doi-trei ani.