de Dana Purgaru

Injecţia fără ac va deveni realitate

Cercetătorii de la Universitatea americană MIT lucrează la o tehnologie de injectare ce nu necesită ac a substanţelor în corpul uman. Astfel, în viitor, doctorii ar putea administra medicamente utilizând un jet de înaltă presiune, cu un diametru similar cu cel al trompei unui ţânţar, ce pătrunde în piele fără a mai fi nevoie de ace şi injectează substanţe la o viteză similară cu cea a sunetului.

Sforăitul contribuie la apariţia tumorilor

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzii îngrijorătoare în urma unor noi cercetări: sforăitul şi alte probleme ale respiraţiei (apneea) în timpul somnului pot creşte riscul de a suferi de cancer de până la cinci ori din cauza privării corpului de oxigen timp de mai multe ore. Cercetătorii cred că nivelul scăzut al oxigenului poate provoca dezvoltarea tumorilor canceroase. Studiul a fost realizat în SUA, pe un eşantion de 1.500 de persoane, studiate de-a lungul a 22 de ani.

Anticoncepţional masculin prin inhibarea unei gene

Experimentele de laborator au dus recent la descoperirea unei gene responsabile de etapele finale ale producţiei de spermatozoizi. Autorii studiului susţin că un medicament ce ar putea inhiba gena respectivă poate deveni un anticoncepţional cu efect reversibil pentru bărbaţi. Gena Katnal1 codifică sinteza unei proteine fără de care spermatozoizii nu se pot structura complet, iar organismul îi resoarbe.

Atenţie la arsurile solare timpurii!

Un raport recent arată că arsurile solare suferite până la vârsta de 18 ani cresc riscul apariţiei cancerului de piele la maturitate, de aceea dermatologii recomandă în special tinerilor să stea la plajă numai până la ora 10:00 şi după ora 16:00, să folosească cremă, ochelari de protecţie şi haine de culoare deschisă. Studiile arată că numărul cazurilor de melanom a crescut din 1992 până în 2011 cu 3% la populaţia albă.

Refacerea muşchiului cardiac cu celule stem proprii pacientului

(de Cătălina Tăgârţă) În cadrul celui de-al şaselea Congres Asiatic de Cardiologie de la Shanghai, China, specialiştii au pledat pentru folosirea celulelor stem proprii pacientului pentru refacerea muşchiului inimii şi tratarea unor boli cardiace. Descoperirea se bazează pe rezultatele unor cercetări de ultimă oră, pentru care profesorul Piero Anversa (Universitatea Harvard, Boston) şi academicianul Laurenţiu M. Popescu (Institutul „Victor Babeş”, Bucureşti) au primit „Medalia de Merit” 2012 a Academiei Internaţionale de Cercetări Cardiovasculare.