de Cătălina Tăgârţă

Fibrilaţia atrială (FA) este cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară ce determină modificarea ritmului cardiac. Din păcate, unul din patru adulţi cu vârsta de peste 40 de ani dezvoltă această aritmie pe parcursul vieţii.

Circa 200.000 de bolnavi în România
Peste 6 milioane de europeni suferă de fibrilaţie atrială, estimându-se că prevalenţa bolii se va dubla în următorii 50 de ani, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.
În România există aproximativ 200.000 de persoane care suferă de fibrilaţie atrială. „Un puls neregulat ar trebui să ridice întotdeauna suspiciunea de fibrilaţie atrială, dar pentru diagnostic este necesară o înregistrare EKG”, a declarat profesor doctor Gheorghe Andrei Dan, vicepreşedintele Societăţii Internaţionale de Farmacoterapie Cardiovasculară (ISCP), profesor la UMF „Carol Davila” şi şeful Clinicii de Medicină Internă şi Cardiologie din Spitalul Colentina, cu ocazia celui de-al 17-lea Congres Internaţional al Societăţii Internaţionale de Farmacoterapie Cardiovasculară (SIFC). Acesta este iniţiatorul programului academic FACTS (demarat în octombrie 2010), ce are ca scop constituirea unui registru naţional al pacienţilor cu fibrilaţie atrială.

Favorizează formarea cheagurilor de sânge
Fibrilaţia atrială constituie un factor major de risc pentru atacul vascular cerebral (AVC), deoarece favorizează acumularea sângelui în inimă, cauzând astfel formarea cheagurilor, adesea foarte mari, ce blochează circulaţia sângelui prin vasele importante către creier. „Unul din cinci atacuri cerebrale vasculare este atribuit FA. Consecinţele lor sunt severe, adesea permanente - pierderea funcţiei musculare sau a vorbitului - cu probabilitate crescută de deces: 25% în prima lună şi 50% în primul an”, a mai spus specialistul.

• Unul din cinci atacuri cerebrale vasculare este atribuit fibrilaţiei atriale.