de Gabriela Niculescu
- Iulia Preda: „Anticoncepţionalele cresc cu peste 40% incidenţa infarctelor“
Pentru că infertilitatea, dereglările hormonale, sarcinile nedorite sau cu probleme afectează din ce în ce mai multe femei, în numărul trecut al revistei noastre am abordat tema contraceptivelor, de la cele mai des folosite până la cele mai moderne. Ultimele sondaje au scos la iveală un fapt îngrijorător, şi anume acela că un număr din ce în ce mai mare de femei din România şi-au pierdut încrederea în medici şi în sistemul sanitar şi aleg să se trateze singure. În cazurile prevenţiei unei sarcini nedorite, automedicamentaţia, fără analize în prealabil, înseamnă de cele mai multe ori o administrare eronată a anticoncepţionalelor, care poate duce, în timp, la infertilitate. Despre riscurile la care se expun femeile am stat de vorbă cu specialista în contracepţie şi farmacoterapie în sexologie Iulia Preda.
„Echilibrul endocrin este foarte sensibil, perturbându-l cu hormoni apar efectele secundare”
- Care sunt cele mai folosite anticoncepţionale?
- Cele mai folosite anticoncepţionale sunt cele combinate şi cele monohormonale. Cele combinate conţin cantităţi mici de estrogen şi progesteron, acţionând împotriva unei sarcini prin inhibarea ovulaţiei, modificarea endometrului şi îngroşarea glerei cervicale (mucusului). Cele monohormonale conţin cantităţi mici de progestagen şi protejează împotriva sarcinii prin îngroşarea glerei cervicale.
- Se poate spune despre anticoncepţionale că sunt medicamente?
- Adevărul este că anticoncepţionalele sunt medicamente, însă unele diferite, în sensul că nu sunt folosite decât rareori ca metodă curativă, ele reprezentând în primul rând un mijloc de protecţie împotriva unei sarcini nedorite. Însă, ca orice medicament, şi anticoncepţionalele prezintă efecte negative, peste 100 ca număr. Anticoncepţionalele folosesc hormoni, iar echilibrul endocrin este foarte sensibil, odată perturbându-l, efectele secundare încep, încet-încet, să apară pe parcursul a mai multor ani.
„Măresc apariţia cancerelor de până la şase ori şi de 22 de ori la fumătoare”
- Ce spun statisticile despre femeile care se feresc de sarcini cu ajutorul contraceptivelor orale?
- S-a demonstrat prin studii clinice că incidenţa infarctelor cardiace şi accidentele cerebro-vasculare sunt cu 40% mai frecvente la femeile care iau sau au luat anticoncepţionale, iar incidenţa cancerelor (cancer de col uterin, de sân, de ficat sau ovarian) este de şase ori mai mare la femeile care au luat anticoncepţionale faţă de cele care nu au folosit, pe când la fumătoarele care au folosit anticoncepţionale riscul este de 22 de ori mai mare. Efectele negative ale anticoncepţionalelor sunt mai agresive o dată cu înaintarea în vârstă, crescând de la 35 de ani în sus.
De aceea este bine să vă informaţi înainte de a începe un tratament cu anticoncepţionale, să citiţi prospectul şi să nu faceţi pasul până nu vă efectuaţi analizele despre care am vorbit (n.r. - în numărul trecut) şi să consultaţi medicul specialist înainte. Este de preferat să cereţi părerea atât a unui ginecolog, cât şi a unui endocrinolog.
- Care sunt ultimele sfaturi pentru cititoarele nostre?
- Paza bună trece primejdia rea şi aveţi grijă de sănătatea dumneavoastră, pentru că boala o simţiţi, dar sănătatea nu!
„Efectele negative ale anticoncepţionalelor sunt mai agresive o dată cu înaintarea în vârstă, crescând de la 35 de ani în sus“
- Spune-ne câteva dintre efectele secundare produse de anticoncepţionale.
- După cum am mai spus, anticoncepţionalele prezintă peste 100 de efecte negative, deloc de neglijat. Iată câteva dintre ele pe care trebuie să le luaţi în calcul atunci când vă hotărâţi să optaţi pentru această metodă contraceptivă: pot apărea efecte secundare la nivelul aparatului genito-urinar - anticoncepţionalele produc sângerări intermenstruale, modificări ale secreţiei cervicale, amenoree postmedicaţie, creşterea în dimensiuni a fibromului uterin, dacă există, agravarea endometriozei, infecţii vaginale (candidoză), durerea la contacte sexuale, scăderea secreţiei de testosteron la femei, ce produce scăderea libidoului, scăderea lubrefierii vaginale şi infertilitate. După cum am mai spus, acestea cresc riscul de cancer ovarian, uterin, de col uterin, sân şi ficat. Afectează sistemul cardiovascular, având risc pentru hipertensiune şi tromboză. La nivelul pielii produc urticarie, eritem, cloasmă (pete neregulate de culoare galben-brună-cenuşie). La nivel ocular anticoncepţionalele produc disconfortul corneei în cazul folosirii lentilelor de contact, precum şi tulburări de vedere. În cazul sistemului nervos central pot apărea migrene, tulburări psihice, tulburări ale somnului. Afectarea ficatului şi a vezicii biliare se manifestă prin creşterea riscului de cancer hepatic, a riscului de hemangiom hepatic (o tumoare foarte vascularizată), creşterea transaminazelor, riscului de litiază biliară (pietre la fiere), creşterea concentraţiei de colesterol în sucul biliar, încetinirea evacuării sucului biliar în intestin (vezică leneşă). La nivelul sânilor pot apărea simptome de sensibilitate, mărire, durere, secreţie sau cancer. Există şi un risc de producere a edemelor, a toleranţei scăzute la glucoză şi diabet. Pot apărea modificări ale greutăţii corporale. De asemenea, pot interveni tulburări gastrointestinale: constipaţie, meteorism (agitaţie intestinală), greaţă sau vomă. Anticoncepţionalele pot crea malformaţii ale viitorului copil. Există şanse să declanşeze hirsutismul (creşterea excesivă a părului pe corp). Şi pot duce la scăderea imunităţii.
„E bine să vă informaţi înainte de a începe un tratament cu anticoncepţionale şi să cereţi părerea atât a unui ginecolog, cât şi a unui endocrinolog”