de Diana Tudor
Hernia ombilicală este o boală care afectează adulţii şi copiii deopotrivă şi a cărei singură soluţie rămâne intervenţia chirurgicală. Hernia ombilicală apare ca o umflătură la nivelul inelului ombilical, care de cele mai multe ori este ignorată din cauza lipsei durerii. Mai multe informaţii despre această afecţiune şi tratarea ei ne oferă conf. univ. dr. Ion Daniel (foto), şeful Clinicii de Chirurgie III, de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
„Apariţia afecţiunii se asociază cu apariţia varicelor şi a piciorului plat”
- Ce este hernia ombilicală?
- Termenul de hernie denumeşte, în general, ieşirea în exteriorul abdomenului a unui organ sau a unei porţiuni de organ printr-o zonă mai slabă a peretelui abdominal. În cazul herniei ombilicale, această zonă slabă este cicatricea ombilicală, locul pe unde a fost cordonul ombilical la naştere. El se închide în mod normal, dar rămâne ca o zonă potenţial slabă. Acest inel, la un moment dat, din diverse motive, se lărgeşte, în aşa fel încât organele intraabdominale au tendinţa să iasă la exterior şi să bombeze, într-o măsură mai mică sau mai mare, realizând o hernie ombilicală.
- Care sunt cauzele apariţiei herniei ombilicale?
- În primul rând este vorba despre o cauză congenitală. Sunt unele persoane care au un perete abdominal mai slab, şi aici mă refer, în general, la copiii care au suferit de rahitism, care au musculatura mai slab dezvoltată. Apoi, a doua cauză, cronologic vorbind, este obezitatea. Aceasta cauzează mărirea volumului abdomenului. Aşadar, persoanele mai grase au un risc mai mare de a face hernie ombilicală. În aceeaşi discuţie intră şi alte cauze care produc mărirea volumului abdomenului, respectiv acumularea de lichide în cavitatea abdominală. Spre exemplu, bolnavii de ciroză pot face ascită, ceea ce presupune acumularea de lichid în abdomen şi destinderea peretelui abdominal. Acest lucru favorizează apariţia herniei ombilicale.
De asemenea, apariţia herniei ombilicale se asociază, la distanţă, cu apariţia varicelor şi a piciorului plat, ca o expresie a slăbirii structurilor de rezistenţă, respectiv a colagenului organismului.
„Cea mai la îndemână investigaţie este ecografia abdominală”
- Care sunt semnele care indică o hernie ombilicală?
- Cele mai multe hernii ombilicale sunt asimptomatice. La nivel vizual, se evidenţiază doar ca o lărgire a cicatricei ombilicale, o bombare a ei. Ele devin simptomatice atunci când apare durerea, acesta fiind simptomul principal. Durerea apare atunci când în acest orificiu se exteriorizează un viscer, un organ intraabdominal. Cel mai frecvent, se exteriorizează un epiploon, care este o perdea de grăsime aşezată în faţa intestinelor, protejându-le într-un fel. Epiploonul se poate încarcera sau ştrangula, şi atunci apar durerile. De asemenea, se mai poate produce exteriorizarea intestinului subţire, fapt ce accentuează durerea, iar ştrangularea acestuia poate provoca chiar apariţia ocluziei intestinale. În momentul în care se instalează semne de ocluzie, adică pacientul vomită şi nu mai are tranzit intestinal, aceasta semnifică faptul că acolo este ştrangulat un intestin, de obicei intestinul subţire.
- Care sunt metodele de diagnosticare a herniei ombilicale?
- Ceva aparte în legătură cu această boală este că, uneori, durerile pot fi date de hernia ombilicală, dar alte ori pot fi cauzate de o altă boală intraabdominală, de exemplu de un ulcer duodenal, de o litiază biliară, chiar de un cancer de ovar sau un cancer de colon şi, nu de puţine ori, pacientul pune simtomatologia dureroasă în seama herniei ombilicale. În afară de examenul clinic, noi completăm întotdeauna investigaţiile cu alte probe biologice sau imagistice care să excludă o altă boală. Cea mai la îndemână investigaţie este ecografia abdominală, utilizată pentru orientare diagnostică.
„Operaţia presupune montarea unei plase chirurgicale pentru întărirea muşchilor”
- Cum tratăm hernia ombilicală?
- Tratamentul herniei ombilicale este exclusiv chirurgical şi se poate face fie pe cale laparoscopică, fie pe cale deschisă. Indiferent ce variantă se va aplica, tratamentul presupune închiderea acestui orificiu şi întărirea lui. La nivelul cunoştinţelor de astăzi, nu se mai face operaţie de hernie ombilicală fără plasarea unei proteze textile, adică a unei plase. De ce? Pentru că zona aceasta este supusă tensiunilor, iar simpla coasere a orificiului, fără montarea unei plase, este expusă riscului de recidivă într-un procent de cel puţin 20%-30%, risc inacceptabil astăzi, mai ales că recidiva înseamnă refacerea herniei într-un diametru şi mai mare. De aceea, toate ghidurile de practică chirurgicală prevăd că în tratamentul herniei ombilicale, plasa este indicată încă de la început. Nu trebuie efectuată o operaţie fără plasă, pentru ca a doua sau a treia oară să se pună plasă.
Operaţia laparoscopică trebuie făcută obligatoriu sub anestezie generală. Dacă pacientul nu are contraindicaţii anestezice şi respiratorii şi suportă o anestezie generală şi o insuflare a cavităţii abdominale cu gaz, se poate realiza o intervenţie laparoscopică. Acest lucru presupune efectuarea a trei-patru orificii de câte 2 cm fiecare. De asemenea, intervenţia laparoscopică este mai scumpă, pentru că necesită o plasă specială şi nişte dispozitive de fixare a plasei care se ridică în jurul sumei de 3.000-4.000 de lei, sumă care nu este decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
- Ce se întâmplă în cazul pacienţilor cu un organ ştrangulat?
- Intervenţia chirurgicală are caracter de urgenţă şi poate să presupună chiar rezecţie de intestin dacă pacientul se prezintă târziu, peste patru-şase ore de la debut, şi intestinul ştrangulat acolo îşi pierde viabilitatea, adică se necrozează. Dacă în cadrul operaţiei medicul constată că el îşi păstrează viabilitatea, simpla lui eliberare din ştrangularea herniară este suficientă.
Aşa cum vă spuneam, intervenţia se poate face şi pe cale deschisă. Aceasta presupune fie anestezie rahidiană, deci de la brâu în jos, fie anestezie generală, iar intervenţia presupune o incizie minimă, de 5-6 cm. Practic, medicul va deschide abdomenul, va elibera organul care este în zona epiploon sau intestin subţire şi va monta o plasă pentru refacerea peretelui abdominal. Costul protezei în chirurgia deschisă este mult mai redus, aproximativ un sfert din costul operaţiei laparoscopice. Pacientul trebuie să decidă, alături de medic, în funcţie de factorii enumeraţi, ce tip de operaţie va alege.
- Ce persoane sunt predispuse să facă această boală?
- Femeile sunt mai expuse la apariţia herniei ombilicale. În timpul sarcinii, abdomenul se măreşte de mai multe ori, iar după naştere, unele dintre ele rămân cu un abdomen flasc, aton, deci lipsit de vigoare. Distensia abdominală, lărgirea inelului ombilical, creează condiţiile favorabile pentru exteriorizarea unui organ intraabdominal şi pentru apariţia acestui tip de hernie. După cum puteţi vedea, femeile, prin prezenţa sarcinii, au un factor de risc în plus. Cu toate acestea, mai nou, femeile au învăţat aceste reguli de recuperare după naştere şi reiau un regim de tonifiere, de gimnastică medicală, ca să reducă riscul de apariţie a unei hernii.
10% dintre nou-născuţi sunt predispuşi la hernie ombilicală în primele luni de viaţă
- Ce presupune recuperarea după operaţie?
- Pacientul va fi nevoit să evite eforturile fizice mari pentru cel puţin 30 de zile, după care reia treptat activitatea fizică şi chiar antrenamentul abdominal pentru tonificarea musculaturii. O musculatură atonă şi pusă în repaos în mod prelungit nu este un factor favorabil pe termen lung.