de Dana Purgaru

„Gena grăsimii”, identificată recent de o echipă de cercetători din Canada şi Statele Unite ale Americii, ar putea duce la crearea unui tratament împotriva obezităţii. Gena respectivă, care codifică proteina IRX3, controlează metabolismul şi consumul de energie şi interacţionează cu altă genă, FTO, ce favorizează luarea în greutate. Practic, persoanele care au variante ale genei FTO produc mai multe proteine IRX3 şi au un risc mai mare de obezitate.

Dispozitiv implantat în inimă contra atacului de angină pectorală

Un dispozitiv în formă de clepsidră, care previne atacurile de angină pectorală, menţinând circulaţia sangvină la nivelul inimii, a fost pus la punct de cercetătorii americani. Printre simptomele anginei pectorale se numără insuficienţă respiratorie şi dureri în piept, ce apar atunci când îngroşarea arterelor îngreunează circulaţia sângelui şi a oxigenului către inimă. Cercetătorii arată că sporirea cantităţii de sânge contribuie la calmarea durerilor provocate de angină.

Probleme de dezvoltare pentru bebeluşii ţinuţi mult timp în cărucior

Părinţii care îşi ţin copiii mult timp în cărucioare, mai ales în cele în care bebeluşii stau cu faţa la drum, ar putea împiedica astfel dezvoltarea normală a limbajului şi a capacităţilor fizice ale acestora, avertizează Sally Goddard Blythe, expert neuropsiholog, de la Institutul pentru Medicină Neurofiziologică din Chester, Anglia. Potrivit acesteia, copiii au nevoie să se mişte liber, să exploreze şi să aibă contacte sociale pentru dezvoltarea creierului şi a capacităţilor fizice.

Tensiunea se ia la ambele mâini

Măsurarea presiunii arteriale ar trebui făcută la ambele braţe, astfel putând fi depistate probleme cardiovasculare ascunse, spun autorii unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA. Dacă există o diferenţă mare între valorile citite la cele două braţe - de cele mai multe ori deoarece arterele care irigă braţul unde a fost citită valoarea cea mai mare sunt, probabil, parţial astupate de depuneri de grăsimi -, persoanele respective prezintă un risc cu 38% mai mare de a suferi un atac de inimă, atac vascular cerebral sau o altă problemă potenţial fatală.

Boala Alzheimer, detectată printr-o analiză de sânge

Un test de sânge poate detecta riscul de apariţie a bolii Alzheimer cu trei ani înainte. Analiza, realizată în premieră, ar putea permite o testare precoce pe scară largă a persoanelor de vârstă mijlocie, pentru identificarea riscului şi a unor modalităţi adecvate de reacţie. Deşi este un mare pas înainte, experţii consideră că această descoperire a specialiştilor de la Universitatea Georgetown din Washington, SUA, reprezintă o complicaţie etică, deoarece nu există un tratament eficient împotriva acestei boli.