de Cătălina Tăgârță
Vi se întâmplă frecvent să vedeți încețoșat, deși nu vă știți cu probleme de vedere? Sau poate chiar ați mers la oftalmolog, însă acesta nu a descoperit motivul problemei de care vă plângeți? În acest caz ar fi bine să reveniți la medicul de familie, cu care veți începe să excludeți, rând pe rând, cauzele vederii încețoșate. Doctor Ramona Elena Andronache (foto), medic de familie și managerul Clinicii Romgermed Tineretului, ne-a spus mai multe despre acest subiect.
„Simptom al epilepsiei, migrenei sau encefalitei”
- Doamna doctor, care sunt cauzele vederii încețoșate? Mă interesează atât cele oftalmologice, cât și cele provocate de alte afecțiuni sau alte fenomene!
- Sunt foarte multe cauze care duc la tulburările de vedere. Evident, primele sunt cele oftalmologice, iar aici se pot încadra boli mai mult sau mai puțin grave. Spre exemplu, de vină poate fi cataracta - caz în care trebuie intervenit dacă afecțiunea este într-o fază mai avansată. Tehnologia a evoluat mult, astfel că intervenția poate dura în unele cazuri doar 15 minute, riscurile sunt destul de mici, în schimb, beneficiile sunt nenumărate. Sunt multe alte boli oftalmologice ce pot da vedere încețoșată: glaucom, miopie sau hipermetropie, degenerescență maculară și altele.
- Primul pas este vizita la oftalmolog, însă dacă acesta nu identifică nicio problemă ori, spre exemplu, dioptriile sunt foarte mici și nu justifică starea de disconfort, ce face pacientul mai departe?
- Dacă oftalmologul a făcut control complet, a verificat inclusiv fundul de ochi și nu a depistat nimic, pacientul se va întoarce la medicul de familie. Începem să tatonăm terenul, să vedem dacă nu cumva au fost traumatisme care au provocat leziuni. Medicul de familie poate începe și cu determinarea analizelor de laborator, poate face o hemogramă, pentru a verifica nivelul de calciu, magneziu... Și până la urmă tot depistează o problemă, mai mică sau mai mare. Vederea încețoșată se numără și printre simptomele epilepsiei, migrenei sau encefalitei. Însă pot fi și boli autoimune (precum scleroză multiplă sau lupus eritematos) care dau acest simptom.
„Văzul încețoșat, asociat cu retinopatia diabetică”
- Ce alte investigații se mai pot face în afară de hemogramă?
- EKG, spre exemplu. Însă, pe lângă investigații, foarte importantă este anamneza. Se va discuta cu pacientul și, în funcție de celelalte simptome pe care le mai prezintă, medicul va recomanda analize suplimentare.
- E adevărat că vederea încețoșată poate fi asociată și cu diabetul?
- Într-adevăr, poate fi asociată cu retinopatia diabetică şi cu accidentele vasculare ischemice sau cele hemoragice. Însă acolo deja situația e mai gravă, pacientul trebuie urmărit, pentru a se observa dacă persistă vederea încețoșată sau vederea dublă. Evident că e nevoie de consult neurologic, pacientul trebuie trimis la investigații, căci accidentele vasculare sunt probleme grave, care pot afecta viața de după a bolnavului. Ideea e că tulburările de vedere chiar trebuie luate în seamă. Dacă se instalează pe o perioadă mai lungă, printre cauze se pot număra și tumorile, caz în care, din nou, trebuie îndreptat pacientul către un medic specialist. Se recomandă investigații: CT, RMN, întrucât tumorile se dezvoltă în timp și simptomatologia persistă. Dacă e vorba despre un caz de retinopatie diabetică, unde pacientul are probleme de vedere, oftalmologul identifică problema.
În combinație cu greața și cefaleea, tablou pentru tumori
- Tumorile, că tot ați amintit de ele mai devreme, ce alte semne mai dau de obicei?
- Pot da stare de greață, vărsături, cefalee. Aceasta este simptomatologia care însoțește tulburarea de vedere în cazul tumorilor, deci nu apare doar tulburarea de vedere și atât. Și atunci, logic că un medic bun poate face diferențierea: să elimine anumite cauze și să meargă spre tumoare. În plus, tulburările de vedere nu trec, ele devin din ce în ce mai supărătoare, fiindcă și tumoarea se dezvoltă în timp și apare procesul compresiv. Și de aici, toată simptomatologia.
- Ați avut și cazuri în care pacientul a venit cu simptome aparent banale: greață, amețeală, tulburare de vedere, și să descopere că are o tumoare?
- Din păcate, există persoane care ignoră multe semne, dar sunt și categorii de oameni care bagă în seamă orice (zâmbește)... Și aceștia merg nu doar la un doctor, ci chiar la mai mulți. Noi trebuie să credem pacientul și să începem să-l investigăm. De obicei, colaborez cu o echipă de doctori (neurolog, oftalmolog etc.), în funcție de problema fiecărui pacient. Dar, în general, se găsește o cauză și se tratează. Bine, asta cu colaborarea pacienților.
„CT-ul, metodă de diagnostic de amănunt”
- Apropo de colaborarea cu pacienții... sunt deschiși?
- Cei mai mulți, da, sunt deschiși și chiar vin și cer investigații.
- Ce tip de investigații vin să ceară din proprie inițiativă?
- CT, RMN... Unii vin și spun direct: „Vreau să-mi fac un CT, fiindcă a făcut și vecina și a descoperit o tumoare și în două luni a murit...”. Evident că atunci le explici că CT-ul este o metodă de diagnostic, dar nu una de primă intenție, ci de amănunt. Le explici că lucrurile trebuie luate pas cu pas, mai întâi se fac analizele uzuale, un consult, o radiografie, și apoi vedem în ce direcție ne îndreptăm. Unii înțeleg, alții se supără și uneori trebuie să mai faci și cum vor ei. Nu-i corect să refuzi șansa unui pacient de a afla un diagnostic.
Sensibilitate crescută la lumină
- Din ce alte motive mai pot apărea tulburările de vedere? Poate fi o legătură și cu sensibilitatea la lumină?
- Spre exemplu, dacă folosim foarte mult calculatorul și focalizăm privirea către o anumită zonă, iar la un moment dat ne luăm puțin ochii de la monitor și încercăm să privim la distanță avem impresia că lucrurile sunt în ceață. Dar senzația nu durează mult, căci ochiul se acomodează, iar jena dispare. De asemenea, vederea încețoșată poate apărea și dacă privim mult în soare sau, din contră, dacă suntem într-o încăpere cu lumină difuză.