Alergia reprezintă o reacţie a organismului la contactul cu anumite substanţe alergene ce se găsesc în alimente, medicamente, praf, aer etc. Cele mai frecvente reacţii alergice ale organismului se produc la nivelul pielii, mucoaselor şi al căilor respiratorii. Cauzele ce pot duce la declanşarea alergiilor sunt multiple: poluarea atmosferică, detergenţii, sporii de mucegai, părul de pisică, gândacii de bucătărie, acarienii (ce supravieţuiesc în mochete, saltele, covoare sau chiar în peruci), alimentele, polenul, veninul provenit din muşcături de animale, înţepăturile de albine sau păianjeni, medicamentele sau vaccinurile, produsele cosmetice etc.
Praful, inamicul numărul unu Alergia la praful din casă este cunoscută şi ca alergia la acarieni. Aproximativ 20% din populaţie prezintă sensibilitate la praful din casă. Aceşti indivizi prezintă risc crescut de a dezvolta diverse boli alergice, precum astmul alergic, rinita alergică persistentă şi dermatita atopică. Acarienii sunt organisme microscopice, înrudite cu păianjenii, ce proliferează în condiţii de căldură şi de umezeală. Acarienii se adăpostesc în numeroase locuinţe, mâncând celulele moarte ale pielii şi formând colonii în fibrele textile, adică în aşternuturi de pat, covoare, mobile, ţesături expuse prafului.
Dacă nu prezentaţi o alergie la reziduurile acarienilor, acestea nu sunt periculoase. În caz contrar, inhalarea acestora provoacă simptome ale alergiilor: respiraţie zgomotoasă, strănut, iritaţia ochilor, rinoree. Acarienii din praful de casă pot fi responsabili pentru simptomele persistente de pe tot parcursul anului ale rinitei, conjunctivitei şi astmului alergic. Important este să mergeţi la doctor să descoperiţi ce tip de alergie aveţi. Alergologul poate efectua teste cutanate pentru a aprecia sensibilitatea la diverşi alergeni. O reacţie pozitivă (o tumefiere înconjurată de roşeaţă) demonstrează că prezentaţi o alergie.
Read more: Acarienii, duşmanii din patul fiecăruia 
Adoptarea timp de şase ani a unui regim alimentar potrivit, asociat cu exerciţii fizice, poate contribui la amânarea cu 14 ani a apariţiei diabetului la persoanele care prezintă riscuri mari de a dezvolta boala, potrivit unui studiu coordonat de profesorul chinez Guangwei Li. 
A venit vara. Cu soare, căldură, plimbări în parc… Ce plăcere. Şi totuşi, aceste ieşiri în parc au, în afară de părţile bune, şi câteva aspecte neplăcute. Vorbim aici de ciupiturile insectelor. Întrucât sunt situaţii în care aceste muşcături fac foarte rău persoanei care trece prin aşa ceva, vă prezentăm mai jos câteva modalităţi de a minimiza efectele ciupiturilor. Înţepăturile insectelor provoacă de obicei umflături minore, roşeaţă, durere şi mâncărimi, reacţii ce pot dura de la câteva ore la câteva zile. 
Femeile care sunt supuse stresului pe timpul sarcinii prezintă mai multe probabilităţi de a naşte copii care să dezvolte alergii sau astm, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Specialiştii de la şcoala medicală Harvard, Boston, cred că dezvoltarea sistemului imunitar al fătului poate fi afectată de stresul la care este supusă mama, probabil din cauza hormonilor stresului, precum cortizolul.
O proteină umană ar putea sta la baza unui tratament eficace de combatere a retrovirusului ce provoacă apariţia maladiei SIDA, HIV, neutralizând rezistenţa patogenă la medicamentele antiretrovirale, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani. Aceştia spun că au reuşit, în laborator, să blocheze o infecţie cu HIV prin dezactivarea proteinei umane ITK, activă în limfocitele T, celule-cheie ale sistemului imunitar al organismului.