Sănătate

Mersul afgan întăreşte sănătatea corpului şi a minţii

de Camelia Onciu

Activitatea fizică stimulează circulația sangvină și oxigenarea pulmonară, arde calorii, întărește mușchii și ne dă o stare de bine. Cea mai simplă și mai veche formă de mișcare e mersul. Pentru că zilele calde ale primăverii ne îmbie să petrecem mai mult timp în aer liber, ce-ar fi dacă ați încerca o metodă nouă de revitalizare mergând pur și simplu? Dar nu ca la plimbare, ci respectând regulile așa-numitului mers afgan. Rezultatele apar în câteva minute: veți avea mai multă energie și claritate în idei.

S-a inventat dispozitivul care ne poate citi gândurile

de Georgiana Mihalcea

Oamenii de știință au dezvoltat un decodor care, prin imagistica creierului și inteligența artificială, reușește să traducă gândurile unei persoane în limbaj, fără ca ea să vorbească. Obiectivul principal al acestui „decodor de limbaj” este de a ajuta pacienții care au pierdut capacitatea de a vorbi să își comunice gândurile prin intermediul unui computer. Deși creat în scopuri medicale, acest nou dispozitiv ridică totuși întrebări cu privire la invadarea „intimității mentale”, recunosc autorii studiului publicat în Nature Neurosciences.

Hipermetropia este o tulburare a vederii care poate fi tratată cu ochelari, dar şi prin operaţie cu laser

de Simona Lazăr

Hipermetropia este o tulburare de vedere care provoacă dureri puternice de cap și poate aduce lacrimi în ochi, dacă este lăsată netratată. Ea diferă de miopie, strabism și alte afecțiuni mai cunoscute ale vederii, dar nu înseamnă că este mai rar întâlnită decât acestea. Dar cum să recunoaștem hipermetropia și cum putem să o tratăm?

Indicii ale unei circulaţii sangvine deficitare

de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Circulația deficitară intervine atunci când vasele de sânge de la nivelul picioarelor se îngustează sau devin rigide. Ca urmare, fluxul de sânge se reduce, împiedicând nutrienții vitali și oxigenul să ajungă la organe și țesuturi. Specialiștii punctează câteva dintre indiciile problemelor de acest tip.

Este indicată pacienţilor care se confruntă cu mobilitate redusă şi dureri severe Medic ortoped Eduard Cernat: „Protezarea şoldului constă în îndepărtarea chirurgicală a articulaţiei deteriorate şi înlocuirea cu una artificială“

de Georgiana Mihalcea şi Claudia Mîţoi

Atunci când straturile de protecție de pe suprafața articulației (cartilajul) sunt deteriorate, acestea devin aspre și nu mai alunecă lin unul peste celălalt, ca odinioară. Apare durerea, rigiditatea și inflamația. Aceasta se numește degenerare articulară sau osteoartrita. Poate rezulta dintr-o fractură, o malformație osoasă, îmbătrânire, uzură normală sau artrită reumatoidă. Doctor Eduard Cernat (medalion), medic ortoped, explică în ce cazuri se recomandă protezarea șoldului, ce presupune această intervenție și care sunt recomandările postoperatorii.

Fluctuaţiile repetate de greutate periclitează sănătatea inimii

de Roxana Istudor şi Daniel Şuta

Fenomenul pierderii şi luării în greutate în mod ciclic nu este o raritate. Potrivit unei cercetări recente, fluctuațiile repetate de masă corporală afectează funcționarea inimii, acest din urmă aspect adăugându-se unei liste de probleme de sănătate pe care le generează așa-numitul efect Yo-Yo.

Stiri sanatoase

de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Muzica preferată favorizează concentrarea

Un studiu recent, derulat în cadrul Universității Aarhus, din Danemarca, a pus în evidență faptul că muzica folosită de o persoană pentru a se concentra mai bine este aceeași cu cea utilizată pentru a adormi. Cercetarea a analizat date de la serviciul de streaming Spotify, experții concluzionând că muzica folosită pentru studiu și cea utilizată pentru dormit au multe caracteristici comune în ceea ce privește melodiile, genurile și caracteristicile audio. Această asemănare evidențiază potențialul muzicii de a crea o atmosferă plăcută, dar nu prea deranjantă.

Poluarea din trafic afectează funcţionarea creierului după doar două ore de expunere

de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu

Noxele mașinilor aflate în trafic la orele de vârf au un impact masiv asupra sănătății. O cercetare recentă, prima de acest tip, evidențiază faptul că poluarea de pe șosele afectează funcționarea creierului după doar două ore de expunere la particulele toxice emise de vehicule.

Studiile subliniază necesitatea unui program iniţial de opt săptămâni Doctor Elena Păcuraru: „Medicina recuperatorie încetineşte evoluţia bolilor respiratorii şi scade necesitatea spitalizării“

de Georgiana Mihalcea

Medicina recuperatorie reprezintă un capitol modern și extrem de important al practicii medicale, iar între afecțiunile care beneficiază de aceste terapii bolile pulmonare cronice și, mai nou, sechelele respiratorii post-COVID-19, reprezintă un grup de interes special, deoarece, în final, toate acestea produc același efect: scăderea concentrației de oxigen în sânge, transformându-se dintr-o boală de organ într-o boală a întregului organism. Doctor Elena Păcuraru (medalion), medic primar medicină internă, director medical OHT Medical Center Tâncăbești, ne-a dat detalii despre toate tehnicile de recuperare a afecțiunilor respiratorii pe care le tratează cu succes la clinica domniei sale.

Neuroştiinţa testează comunicarea cu pacienţii vegetativi

de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Persoanele care au suferit traume majore, care le-au lăsat într-o așa-numită stare vegetativă, undeva la granița dintre viață și moarte, sunt studiate intens de experții în neuroștiință, care încearcă să deslușească dacă este posibil vreun tip de comunicare cu acești pacienți. Una dintre cărțile publicate de un astfel de specialist oferă câteva exemple concrete.