de Gabriela Niculescu
Sistemul sanitar deficitar din România şi lipsa educaţiei în domeniul farmaceutic au dus ca românii să se trateze adesea după propriile reguli. De la banala aspirină luată pentru orice la algocalminul care scade febra „în orice condiţii” şi până la antibioticele cu spectru larg folosite chiar la o durere de măsea, acest obicei ne distruge sănătatea, ne agravează bolile existente şi ne dezvoltă rezistenţa în faţa unor noi agenţi patogeni, lăsându-ne lipsiţi de ajutor chiar şi în faţa celor mai pricepuţi doctori. Nici suplimentele alimentare, mineralele şi vitaminele nu sunt inofensive. Pentru a afla unde duce automedicaţia am stat de vorbă cu Iulia Preda (foto), doctorand al Facultăţii de Farmacie în cadrul UMF „Carol Davila” din Bucureşti, în domeniul chimiei analitice şi biofarmaciei, şi realizatoarea emisiunilor „Weekend GTV” şi „Noi să fim sănătoşi” de la Giga TV.
Read more: Farmacist Iulia Preda: „În România, automedicaţia este o problemă naţională“de Cătălina Tăgârţă
V-aţi gândit vreodată că activităţile care vi se par mărunte, cum ar fi să săriţi peste o masă pe zi sau să fiţi lipsiţi de speranţă, vă pot afecta creierul? Chiar dacă e vorba despre lucruri sau despre fapte neînsemnate, dacă le practicaţi cu regularitate, acestea vor lăsa totuşi în urma lor consecinţe vizibile. Medicul neurolog Crisanda Vîlciu (foto), de la Centrul Medical PULS, vă spune care sunt obiceiurile care vă fac rău, pentru a încerca să corectaţi la timp aceste deprinderi.
Read more: Fumatul, activ sau pasiv, distruge neuroniide Gabriela Bunea
Oboseala intensă şi prelungită, somnolenţa, stresul accentuat sau durerile de cap - toate acestea sunt simptomele specifice asteniei de toamnă, pe care le resimt foarte multe persoane în această perioadă. Aceste manifestări ale organismului pot fi însă combătute cu ajutorul unei alimentaţii sănătoase.
Read more: Alimentele care luptă cu astenia de toamnăde Dana Purgaru
Un nou studiu arată că femeile care au fost însărcinate cu un băiat vor avea în creierul lor de-a lungul întregii vieţi ADN masculin. Deşi impactul biologic al acestui ADN străin este neclar, cercetătorii au descoperit că femeile care aveau mai mult ADN masculin în creier prezentau şanse mai mici de a fi suferit de boala Alzheimer, ceea ce sugerează că ADN-ul masculin protejează mamele de această afecţiune.
Read more: Ştiri sănătoase (392)de Cătălina Tăgârţă
Durerea, indiferent că e de măsea, de mână, de stomac sau în orice altă parte din corp s-ar instala, creează un disconfort la fel de mare. Pentru a scăpa de ea, e important să depistăm rapid cauza şi să primim tratamentul corect. În cazul durerii abdominale, de exemplu, lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât jena instalată în această zonă din corp poate avea multiple motive. Iată care sunt cele mai frecvente dintre acestea.
Read more: Durerea de burtă ascunde mai multe afecţiunide Cătălina Tăgârţă
Bolnavii care suferă de astm bronşic sau părinţii ai căror copii au primit acest diagnostic e bine să ştie că un anumit tip de exerciţii, numite Buteyko, pot îmbunătăţi simţitor starea de sănătate a bolnavului. În plus, dacă sunt efectuate cu regularitate, exerciţiile ajută la scăderea numărului de medicamente. Doctor Laura Bara (foto), medic specializat în medicină sportivă, reprezentanta Clinicii Ortokinetic din Bucureşti, ne-a spus mai multe pe această temă.
Read more: Exerciţiile de respiraţie îmblânzesc simptomele astmuluide Cătălina Tăgârţă
Ochelarii de vedere sunt coşmarul copiilor, care se tem de reacţiile agresive ale colegilor de joacă, dar în unele cazuri chiar şi coşmarul adulţilor. Mulţi dintre aceştia renunţă la rame în favoarea lentilelor de contact, aşa că se vor bucura când vor auzi că, mai nou, pot scăpa de această problemă definitiv, printr-o intervenţie fără bisturiu, care durează mai puţin de un sfert de oră. Laserul, căci cu ajutorul lui se rezolvă problema, „şlefuieşte” corneea şi reduce dioptriile la zero. Andrei Filip (foto), medic primar oftalmolog la Clinica de oftalmologie AMA Optimex EYE CLINIC, ne-a spus mai multe în acest sens.
Read more: Laserul vă scapă de ochelaride Cătălina Tăgârţă
Pe vremuri, medicii recomandau ca după operaţia de cezariană să se nască prin aceeaşi metodă, întrucât exista riscul de ruptură hemoragică, ce-ar fi pus viaţa mamei în pericol. În contextul ştiinţific actual însă există suficiente date care permit anticiparea şanselor de reuşită a unei naşteri naturale după cezariană. Un studiu la care au participat 1.453 de gravide arată că rata de succes pentru o naştere pe cale vaginală după o cezariană este de 87%.
Read more: Ştiri sănătoase (390)de Cătălina Tăgârţă
Starea de oboseală cronică, scăderea în greutate fără motiv sau inflamarea unui ganglion limfatic pot fi semnele unui limfom. Însă chiar aceste simptome sunt adesea motivul pentru care boala este confundată cu altele, iar timpul scurs până la stabilirea diagnosticului corect este de multe ori irecuperabil. Ştiind toate acestea, cei care recunosc simptomele e bine să se prezinte de urgenţă la medicul de familie. În perioada 15 septembrie - 1 octombrie se poate face un set de analize medicale şi se pot oferi consultaţii de specialitate gratuite la Centrele Gral Medical din Bucureşti.
Read more: Testări gratuite pentru depistarea limfoamelorde Cătălina Tăgârţă
Nicio fiinţă nu scapă de fenomenul de îmbătrânire, care este programat genetic şi afectează toate funcţiile organismului, inclusiv cele ale aparatului reproducător. În rândul femeilor vorbim despre menopauză, prin care se înţelege oprirea definitivă a menstruaţiilor, declinul funcţiilor genitale şi trecerea de la etapa de activitate genitală (reproductivă) la senescenţă. În schimb, termenul folosit pentru bărbaţi este cel de andropauză şi constă în diminuarea activităţii sexuale. Marius Mîndroc (foto), medic ginecolog rezident la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, ne-a spus câte ceva despre menopauză şi andropauză.
Read more: Premenopauza se desfăşoară pe parcursul a patru-şase anide Dana Purgaru
Un tip special de rezistenţă la insulină, denumit de cercetători diabet tip III, recent descoperit, are efecte negative dramatice asupra creierului. Astfel, perturbarea secreţiei normale de insulină, determinată de o dietă nesănătoasă, bogată în zaharuri şi grăsimi, poate produce la nivelul creierului aceleaşi efecte pe care diabetul tip II le produce în muşchi, ficat şi ţesutul adipos. Cercetătorii au identificat modificări similare celor observate la pacienţii cu Alzheimer.
Read more: Ştiri sănătoase (389)