Sănătate

Doctor Laurenţiu Luca, despre ficatul gras: „Pacientul prezintă astenie fizică după consumul de produse grase şi jenă în hipocondrul drept“

de Cătălina Tăgârță şi Alexandru Filcu

Steatoza (ficatul gras) reprezintă acumularea de grăsime la nivelul ficatului. Când este prezentă și inflamația (indicată prin creșterea valorilor unor enzime hepatice numite transaminaze), boala se numește steatohepatită și poate progresa către ciroză și chiar hepatocarcinom (cancer al ficatului). Mai multe despre ficatul gras, cauzele acestuia și modul de diagnosticare ne-a spus medicul Laurențiu Luca (medalion), directorul Centrului Medical PULS.

Stiri sanatoase

de Roxana Istudor

Copiii care nu dorm destul dezvoltă stări emoţionale

Cercetări de ultimă oră atestă faptul că somnul are o importanță crucială pentru dezvoltarea copiilor. De aceea, în cazul în care cei mici nu se odihnesc suficient sunt expuși riscului de a dezvolta afecțiuni mai târziu, arată un studiu derulat la Massachusetts General Hospital. „Am descoperit că în cazul copiilor care nu beneficiază de somn suficient la vârsta preșcolară, problemele de comportament și neurologice se pot instala încă de la 7 ani”, explică Elsie Taveras, pediatru-șef.

Longevitatea doamnelor, o chestiune de... estrogen

Femeile au în mod natural anumite avantaje care le ajută să trăiască mai mult decât bărbații, arată „Business Insider”. De exemplu, estrogenul ajută la scăderea riscului accidentelor vasculare, bolile cronice la care sunt predispuse au un potențial fatal mai scăzut și, în plus, sunt mult mai atente la sănătatea lor. Un alt element în favoarea longevității femeilor este faptul că sunt capabile de o mai bună comunicare, ceea ce le ajută în procesul de diagnosticare, precum și de vindecare.

Înlocuirea naturală a dinţilor pierduţi?

Un avans fără precedent în medicină face posibilă o tehnologie care ar putea fi disponibilă în câțiva ani și cu ajutorul căreia oamenilor le-ar putea crește din nou dinții pierduți. Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Georgia, în colaborare cu colegi din Londra, au depistat genele responsabile cu această regenerare la o specie de pești și speră să decodifice acest proces și în beneficiul oamenilor. În paralel sunt foarte promițătoare cercetări anterioare, care pleacă de la capacitatea celulelor stem de a genera aceeași reacție.

Oamenii, programaţi pentru a alege „calea uşoară“

Un studiu de dată recentă infirmă conceptul de... lene atunci când vine vorba despre alegerile pe care le iau oamenii, relevând că suntem programați pentru a alege „calea ușoară”. Cercetarea, publicată de revista „eLife”, a pus în evidență faptul că tendința de a adopta cele mai ușoare decizii, cele care implică efort minim, este automată, realizându-se la nivelul creierului, „fără strategie și fără ca persoana să fie conștientă de acest proces”, arată doctor Nobuhiru Hagura, de la Institutul Național de Tehnologie din Japonia, care a extins cercetarea.

Dr. Cornel Ursaciuc, despre imunofenotiparea limfocitară efectuată din sângele periferic: „Creşterile valorilor se produc în contextul unei infecţii sau al unor dezvoltări tumorale“

de Cătălina Tăgârță

În organism, limfocitele T citotoxice au rol de control, de supraveghere. Împreună cu celulele Natural Killer (NK), acestea fac parte dintr-o componentă funcțională a sistemului imun, numită imunosupraveghere. Limfocitele T citotoxice naive (nestimulate) circulă prin organism, dar sunt localizate și în organe, mucoase, ganglioni limfatici etc., având rolul de a sesiza orice anormalitate a celulelor umane. În momentul în care recunosc că ceva nu este în regulă, ele se activează, se înmulțesc și, ulterior, atacă celulele modificate ale organismului, prevenind astfel progresia bolilor infecțioase sau tumorale. Doctorul Cornel Ursaciuc (foto) - șeful Centrului de Diagnostic al Institutului Național „Victor Babeș” și medic coordonator pentru hematologie, imunologie și microbiologie - ne-a spus mai multe despre limfocitele T citotoxice și despre testul numit imunofenotipare limfocitară.

Doctor Alice Munteanu: „Sindromul de ochi uscat poate duce în timp la afecţiuni grave“

de Valeria Roman şi Florica Pintea

Sindromul de ochi uscat, numit şi keratoconjunctivita sicca, este o afecţiune frecvent întâlnită la toate categoriile de vârstă şi se caracterizează printr-un deficit de secreţie a lacrimilor ce determină apariţia ochilor roşii, inflamaţi. Am stat de vorbă cu doctor Alice Munteanu (medalion), medic specialist la Centrul Medical „Dr. Furtună Dan”, care ne-a explicat ce semne ar trebui să ne îngrijoreze şi să ne dea de gândit că am putea suferi de acest sindrom.

Probleme de sănătate care apar dacă purtaţi pantofi cu toc

de Valeria Roman şi Adrian Barna

Nu sunt deloc puține femeile care vor să dea un plus de autenticitate ținutelor purtând pantofi cu vârf ascuțit și cu toc cui. Studiile arată că 74% dintre domnișoarele și doamnele care au vârste cuprinse între 16 şi 45 de ani optează pentru tocuri în mod obişnuit, 20% poartă tocuri ocazional şi doar 6% nu le agreează. Statisticile nu fac altceva decât să îngrijoreze medicii ortopezi, care ne-au explicat pericolele la care este expus întregul corp atunci când alegem o pereche de pantofi cu toc. A devenit o certitudine faptul că organismul încearcă să compenseze echilibrul, adaptează coloana şi articulaţiile la o poziţie corespunzătoare, dar acest lucru se traduce prin adevărate probleme de sănătate. Cum ar trebui să ne alegem tocurile şi cât de des să le purtăm, am aflat de la doctor Tarek Nazer, medic specialist ortopedie și traumatologie la Clinica Masaya din București.

Miastenia Gravis, boala „invizibilă“ care îi împiedică pe pacienţi să mănânce sau să vorbească

de Cătălina Tăgârță şi Florica Pintea

Miastenia este o boală autoimună neuromusculară, în care impulsul nervos nu se mai transmite de la nerv la mușchi, fiind blocat de anumiți anticorpi specifici. Cele mai afectate grupe de mușchi sunt: ai pleoapelor, cei care mișcă globii oculari, cei ce asigură masticația, vorbirea, expresia feței, dar și mușchii respiratori. Miastenia se poate manifesta și sub formă generalizată, caz în care sunt afectate toate grupele musculare. Pacientă cu miastenia gravis, președinta Asociației Naționale Miastenia Gravis România și director al European Myasthenia Gravis Association EuMGA, doctor Nadia Rădulescu (medalion) ne-a povestit în detaliu despre această boală de multe ori invizibilă pentru cei din jur.

Noul sistem de localizare a apelurilor de urgenţă salvează tot mai multe vieţi-nr622-sapt6-12-apr-2017

de Roxana Istudor şi Claudiu I.

Cu ocazia celebrării numărului unic de urgență la nivel european, 112, s-a evidențiat introducerea unui sistem avansat de localizare a dispozitivelor de pe care se fac apelurile de urgență, Advanced Mobile Location (AML), care va salva numeroase vieți.

Consultaţie nonstop cu pediatrul la numărul 1791

de Roxana Istudor

În condițiile în care internetul abundă de informații pediatrice de tot felul, unele nefiind sfaturi bune sau exacte, Fundația Părinți din România în colaborare cu medici pediatri de la Spitalul de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca au pus la punct un call center nonstop, la care să poată apela în siguranță părinții din toată țara.

Stiri sanatoase

de Roxana Istudor

Ochii trădează circulaţia deficitară

Cel mai simplu control ocular poate arăta tulburări ale circulației periferice, în special la nivelul membrelor inferioare, notează HealthDay News. Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore afirmă că schimbările la nivelul retinei pot arăta semnele unor riscuri existente în cazul vaselor mari de sânge, specifice afecțiunii arterelor periferice. „Această boală afectează milioane de oameni cu vârsta peste 40 de ani. În plus, depistarea ei este încă deficitară”, argumentează doctor Samy Selim, cardiolog din New York.

Anual, 3 din 100.000 de oameni au nevoie de transplant de măduvă

de Cătălina Tăgârță şi Cristian Blănuţă

Dacă până în urmă cu ceva ani majoritatea pacienților români pentru care singura speranță la viață era transplantul plecau în străinătate să se trateze, ușor-ușor, au început să prindă curaj și specialiștii de la noi. În România, în 2015 erau realizate 237 de transplanturi de celule stem hematopoietice, potrivit Agenției Naționale de Transplant, cele mai multe dintre aceste proceduri fiind făcute pentru tratarea mielomului multiplu, a limfomului Hodgkin, a limfomului non-Hodgkin, a leucemiei acute mieloide sau a leucemiei acute limfoblastice.