Sănătate

În unele situaţii, tratamentul se combină cu aparatele dentare Tehnician dentar Oana Gudac: „Chirurgia ortognatică corectează neregulile oaselor maxilarului şi ale mandibulei“

de Ștefania Băcanu şi Daniel Alexandrescu

Atunci când mandibula sau maxilarul nu au contact corespunzător sau când dinții sunt înghesuiți și nu au o poziție firească, este nevoie de chirurgia ortognatică. Este un aspect care nu trebuie deloc neglijat, pentru că, în timp, astfel de probleme pot afecta serios sănătatea orală. Oana Gudac, CEO la Clinica Dento Clinic, ne-a explicat ce presupune chirurgia ortognată, în ce situații este indicată și cum se recuperează pacientul după intervenție.

Cei diagnosticaţi trăiesc până la maximum 14 ani Progeria, boala copilului captiv într-un corp bătrân

de Ştefania Băcanu şi Sorin Dumitrescu

Progeria sau îmbătrânirea copilului este una dintre cele mai ciudate boli ale secolului. Rar întâlnită, această afecţiune genetică se manifestă prin schimbări fizice alarmante. Mai exact, un copil de numai 3-4 ani, poate arăta ca un bătrân de 60 de ani. Primele semne apar în perioada 16-20 de luni, când se opreşte creşterea şi scade grăsimea corporală a micuţului. Din păcate, nu există niciun tratament care să combată această mutaţie.

Stiri sanatoase

de Călin Popa şi Adrian Pătrăuceanu

Excesul de somn poate duce la demenţă

Cercetătorii de la Universitatea din Boston au realizat un studiu extins, în urma căruia a rezultat faptul că o durată de peste nouă ore de somn pe zi este semn de instalare a demenței după o anumită vârstă. O altă concluzie a cercetării a fost aceea că durata crescută a somnului este corelată cu un nivel mai scăzut al educației. Potrivit experților, persoanele cu mai puțin de 12 clase care dorm mai mult de nouă ore au un risc de șase ori mai mare de a dezvolta demență în următorul deceniu.

Expunerea prelungită la cantităţi mari de cortizol, hormonul eliberat în condiţii de stres, duce la declanşarea unei tulburări endocrine periculoase Doctor Nicoleta-Liana Matei: „Sindromul Cushing netratat poate fi fatal“

de Simona Soare Ghișea şi Adrian Pătrăuceanu

Sindromul Cushing se referă la o gamă variată de anomalii clinice, provocate de nivelurile mari de cortizol, hormonul secretat de suprarenale (cele două glande situate deasupra rinichilor, a căror activitate este controlată de hipofiză). Chirurgul și neurologul american Harvey Cushing a descris pentru prima dată, în anul 1912, această problemă de sănătate care îi poartă numele. Cum poate fi ținut sub control Sindromul Cushing, aflați de la doctorul Nicoleta-Liana Matei, medic specialist endocrinolog în cadrul Ghencea Medical Center din București.

Napul susţine transmiterea impulsurilor nervoase

de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu

Încă din Antichitate, napii au fost prețuiți pentru valoarea lor nutrițională deosebită, ca și pentru beneficiile pentru sănătate. Legumă delicioasă și versatilă, napul este apreciat și astăzi, deopotrivă din perspectivă gastronomică și terapeutică.

Pilozitatea excesivă creşte stresul emoţional Hirsutismul poate duce la izolare socială

de Ștefania Băcanu şi Flori Pintea

Hirsutismul sau pilozitatea în exces, mai ales în cazul femeilor, duce la situații extrem de jenante. Este cauzat de tulburări endocrine, cum ar fi cele determinate de tumorile glandei suprarenale sau Sindromul ovarelor polichistice, și apare, de regulă, pe față, în special la mustață, bărbie și sprâncene, pe abdomen, în zona periombilicală, pe torace, spate, zona superioară, și pe interiorul coapselor.

Stiri sanatoase

de Călin Popa şi Adrian Barna

Colesterolul ridicat alimentează celulele canceroase

O echipă de specialiști de la Universitatea Duke, din SUA, a realizat un studiu care a pus în evidență faptul că un nivel ridicat al colesterolului face cancerul și mai periculos, alimentând celulele tumorale și făcându-le impermeabile la factorii naturali care, de obicei, le elimină. De pildă, celulele cancerului de sân folosesc colesterolul pentru a dezvolta toleranță la stres. Practic, acele celule canceroase care „înghit” colesterolul ajung să aibă o „superputere” care le permite să reziste procesului biologic natural care le poate ucide.

Povestea românului donator de celule stem în plină pandemie Georgian Trocea: „Să ştiu că gestul meu poate salva o viaţă este greu de descris în cuvinte“

de Ştefania Băcanu şi Daniel Şuta

Donarea de celule stem hematopietice este voluntară şi necesară pentru a oferi o şansă la viaţă în plus, celor care sunt greu încercaţi de boală. Anul trecut, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, doar cinci români au donat celule stem hematopoietice pentru pacienții diagnosticaţi cu un cancer de sânge. Georgian Trocea (foto) este unul dintre ei, iar gestul lui chiar a salvat o viaţă. Povestea lui este redată în rândurile de mai jos.

Implant cu energie solară pentru nevăzători

de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu

Persoanele care suferă de orbire s-ar putea bucura de restabilirea unui grad sporit de vedere datorită noilor implanturi retiniene, inovatoare, alimentate cu energie solară.

Pacienţii se confruntă cu tulburări neurologice grave Sindromul „dinţi-unghii“ produce anomalii la nivelul feţei

de Ştefania Băcanu şi Sorin Dumitrescu

Sindromul „dinți-unghii” este o afecțiune genetică, destul de rar întâlnită, care face parte din grupul bolilor de displazie ectodermală, ce atacă dinții, unghiile, părul și pielea. În ceea ce priveşte dantura, sindromul se manifestă prin absența unor dinți, atât din cei de lapte, cât și din cei permanenți. Potențialul crescut al dezvoltării unui nou-născut cu această boală se produce când părinții acestuia împărtășesc aceleași gene.