de Monica Beleneş

Românul e expert în a se trata singur acasă, după ureche. Şi ghiciţi cu ce! Cu antibiotice. Există falsa percepţie că acestea pot vindeca aproape orice. În realitate, lucrurile stau total invers: în urma tratamentelor cu antibiotice, se reduce numărul bacteriilor din flora normală care ajută la digestie. O singură pastilă poate distruge între 20% şi 60% dintre bacteriile sănătoase, iar efectul patologic al unei cure de trei-cinci zile poate avea repercusiuni asupra florei intestinale pe o durată de mai multe luni. Ceea ce mulţi nu ştiu este că acestea pot genera disbioza intestinală sau, altfel spus, „sindromul antibiotic”, după cum vă explică pe larg şi Ovidiu Chiş (medalion), doctor în medicină tradiţională Ayurveda.

„Disbioza apare indiferent dacă s-au luat probiotice”

- Domnule doctor, când putem vorbi despre disbioză intestinală şi ce simptome ar trebui să ne dea de gândit?

- Atunci când în flora intestinală patologică se întâlnesc bacterii nesănătoase mult peste limitele normale şi apare o creştere alarmantă a ciupercii microscopice Candida Albicans, intestinul îşi deteriorează capacitatea de digestie, şi întregul organism este afectat. Majoritatea pacienţilor primesc astfel de antibiotice în spitale sau la dispensare, şi este de aşteptat ca aceste tratamente să provoace dezvoltarea candidei. Starea de inflamaţie intestinală în care digestia nu se face corect, ci se produc şi multe reziduuri toxice care sunt absorbite în sânge se numeşte disbioză. Iar scaunul modificat, diareea, balonarea, crampele, uneori durerea de cap şi oboseala sunt semnele acestei afecţiuni.

- La ce fel de investigaţii să recurgem?

- Calprotectina fecală, pentru a evalua pierderea de proteine, este un marker al inflamaţiei intestinale, dar nu recomand aceste investigaţii dacă s-au administrat antibiotice. Cu siguranţă, flora digestivă este modificată. Este consecinţa acestui tip de tratament. Apare indiferent dacă au fost luate probiotice. După una-şase luni de la întreruperea tratamentului cu antibiotice, flora revine la normal, dar în acest timp intestinul este în disbioză. Uneori, flora nu se mai reface decât parţial.

„Argintul coloidal şi ozonul sunt alternativa naturală fără reacţii secundare”

- Din experienţa dumneavoastră, în ce alte zone din organism se resimt efectele negative ale antibioticelor?

- Ca medic specializat şi în ozonoterapie, am tratat multe cazuri în care disbioza acţionează direct asupra oaselor coloanei vertebrale. De exemplu, antibioticele administrate pentru infecţii urinare sau pentru Helicobacter Pylori pot declanşa o criză de lumbago sau de hernie de disc. Hiperaciditatea metabolică este consecinţa devastatoare a disbiozei intestinale. De asemenea, am avut situaţii disperate, cu simptome de oboseală accentuată sau cu astenii grave, care au fost declanşate de consumul de antibiotice, deoarece intestinul îşi deteriora capacitatea de a absorbi mineralele şi vitaminele necesare din alimente. Cazuri de infecţii urinare sau respiratorii, care au fost tratate repetat cu antibiotice, au dus la simptome generalizate (boli autoimune, alergii, infecţii virale, o imunitate extrem de scăzută şi recidivarea frecventă a infecţiilor). În situaţia copiilor şi a sugarilor, combinaţia dintre hrănirea cu lapte de vacă omogenizat-pasteurizat şi disbioza indusă de antibiotice reprezintă principala cauză a infecţiilor respiratorii frecvente, a polialergiilor, astmului bronşic sau a otitelor de care suferă.

- Să înţelegem că pacienţii ar trebui să le refuze total? Au ei alte alternative?

- Depinde de la caz la caz. Unii pacienţi au nevoie de antibiotice, alţii pot să le evite folosind antibiotice naturale sau plante medicinale cu efect antiinflamator şi antibiotic. Există antibiotice care nu dezechilibrează flora, cum ar fi: argintul coloidal şi ozonul. Argintul coloidal este cel mai puternic antibiotic şi este natural, putând fi administrat chiar şi la nou-născuţi, la gravide sau la mame care alăptează. Este cel mai eficient distrugător al germenilor, virusurilor şi fungilor cunoscut până acum. S-a descoperit că este atât un remediu, cât şi o metodă de prevenire a răcelii, gripei, a tuturor infecţiilor şi fermentaţiilor provocate de bacterii, fungi sau virusuri. S-a raportat faptul că reduce rapid inflamaţia şi induce o vindecare mai rapidă. Un antibiotic artificial distruge, în medie, şase tipuri de microbi, pe când argintul coloidal distruge peste 650 de tulpini de microorganisme, fără niciun efect secundar nociv şi fără a fi toxic. Ozonoterapia intravenoasă este un tratament sigur, fără efecte secundare nedorite, ce stimulează funcţia imunitară, creşte nivelul de oxigen disponibil pentru ţesuturi şi distruge multe tipuri de bacterii, virusuri, fungi şi celule tumorale.

„Medicamentele pentru chimioterapie şi antiinflamatoarele steroidiene sunt şi ele nocive”

- Ce alte medicamente dau aceleaşi reacţii negative ca şi antibioticele?

- Cum candidoza nu este singurul efect secundar al tratamentului cu antibiotice şi antibioticele nu sunt singurele medicamente care determină astfel de probleme. Medicamentele folosite în chimioterapie, antiinflamatoarele steroidiene şi alte terapii medicamentoase de lungă durată au tendinţa de a ucide sau de a suprima bacteriile intestinale naturale. Astfel, paraziţii şi bacteriile dăunătoare încep să pună stăpânire pe organism.

Alte modalităţi naturale de a învinge infecţiile bacteriene, micotice sau virale sunt uleiurile volatile din plante aromate (cimbru, lavandă, salvie, oregano, rozmarin), tinctura de propolis şi soluţiile care conţin iod (lugolul sau tinctura de nuc verde şi nuc negru). Atenţie! Aceste recomandări nu înlocuiesc consultaţia medicală. Dacă tratamentul cu antibiotice este absolut necesar, trebuie să luaţi în acelaşi timp şi un fungicid natural, cum ar fi usturoiul proaspăt, şi unele probiotice, ca varza murată, înainte de a consuma alimente ce conţin carbohidraţi sau lactate

„Printre efectele adverse se află şi tulburările de auz“

- Ce se întâmplă în cazul abuzului de antibiotice?

- Folosirea antibioticelor se justifică doar pentru tratamentul infecţiilor grave provocate de bacterii, dar sunt total ineficiente în infecţiile virale. În cele mai multe cazuri, infecţiile din sezonul rece (răcelile, rinofaringitele, sinuzitele, otitele, bronşitele) sunt cauzate de acumularea de mucus şi de toxine în sistemul respirator, iar vindecarea se produce când aceste toxine sunt eliminate. Dacă veţi încerca să trataţi aceste boli cu ajutorul antibioticelor, nu veţi reuşi să vă vindecaţi mai repede şi veţi contribui la apariţia rezistenţei bacteriene. Bacteriile rezistente cresc, se reproduc şi îşi modifică forma şi structura. Apar infecţiile micotice, care sunt mai grave şi mai greu de tratat. Efectele adverse ale antibioticelor sunt foarte variate: slăbirea sistemului imunitar, afectarea ficatului, tulburări de auz, deranjamente stomacale, afectarea florei intestinale, enterocolită cu diaree severă sau malabsorbţie şi reacţii alergice sau şoc anafilactic.