Main menu

header

632 27 1de Cătălina Tăgârță şi Sorin Dumitrescu

Cei mai mulți oameni fac confuzie între anxietate și frică. Chiar dacă în fond ambii termeni se referă la o teamă, ei sunt total diferiți. De ce? Pentru că anxietatea defineşte acea stare de frică intensă şi disfuncţională care încurcă viaţa persoanei în cea mai mare parte a timpului. Are la origine gânduri automate negative, iar drept consecinţe: simptome somatice şi comportamente de evitare a situaţiilor care generează frică intensă. Altfel spus, în vreme ce frica este o emoţie primară cu rol de protecţie, care apare în relaţie cu un pericol real, anxietatea este o emoţie intensă şi disfuncţională, care apare în situaţii în care nu poate fi obiectivat un pericol real.

Apare neîncrederea în propriile abilități

Reușind să diferențiați simpla teamă de anxietate vă veți îmbunătăți calitatea vieții. În caz contrar, situația se poate complica. Mulţi oameni nu-şi recunosc propriile stări de frică, și de aceea ajung să creadă că ceva este în neregulă cu ei. De multe ori, ei devin foarte preocupați de simptomele anxietăţii (dureri de stomac, creșterea frecvenței cardiace, dificultăţi la respiraţie etc.) sau, mai rău, ajung să creadă că sunt „ciudaţi”, „slabi” sau chiar „nebuni” din cauza faptului că nu înţeleg ce se întâmplă cu ei! Din păcate, aceste gânduri aduc deseori o nelinişte şi mai mare, un grad crescut de disconfort, neîncredere în propriile abilităţi şi scăderea funcţionalităţii zilnice. Prin urmare, primul pas pentru gestionarea cu succes a anxietăţii constă în învățarea noţiunilor elementare despre frică, pentru a o putea recunoaşte şi pentru a o înțelege.

Răspunsul corpului este strâns legat de instinctul de supraviețuire

Frica este normală şi are un rol important în menţinerea integrităţii şi a siguranţei omului. Ea este adaptivă, este parte a unui sistem din corp care îi ajută pe oameni să se concentreze pe pericolul real (de exemplu, să nu traverseze strada la culoarea roșie a semaforului) sau pentru a își mobiliza resursele (de exemplu, îi motivează să se pregătească pentru susţinerea unui examen). Ca urmare a descărcării adrenalinei în sânge în urma emoţiei de frică, răspunsul corpului este strâns legat de instinctul de supravieţuire și se numeşte: „Luptă-fugi-îngheaţă”. Alarma de luptă: inima pompează mai mult sânge pentru ca omul să aibă puterea să lupte. Adrenalina curge prin corp, oferind un surplus rapid de energie. Alarma de fugă: corpul se pregăteşte pentru ca omul să poată fugi mai repede, iar sângele este direcţionat preferenţial spre muşchii picioarelor pentru a putea scăpa de pericol. Alarma de îngheţare: corpul îl face pe om să se oprească, astfel că acesta nu se poate mişca nici dacă vrea. Este încă neliniştit, dar energia nu este folosită pentru fugă sau pentru luptă.

Simptom frecvent: transpirația abundentă și rece

Se poate vorbi despre anxietate când organismul reacționează ca în cazul prezenţei unui pericol chiar și atunci când acesta nu poate fi obiectivat în realitate. Anxietatea este o problemă de sănătate. Netratarea ei are consecinţe negative pe termen lung şi creşte riscul de apariţie a depresiei, ce reprezintă o altă problemă severă de sănătate emoţională. Anxietatea poate provoca multe senzații în corp, care se pregătește pentru a face faţă unui pericol. Dintre aceste senzaţii, cele mai frecvente şi importante sunt: bătăi rapide ale inimii și respirație rapidă; transpirație abundentă şi rece; greață și disconfort gastric; senzație de amețeală sau leșin; durere precordială (senzaţia de apăsare în piept); amorțeală și furnicături; senzaţie de ireal sau tulburări de vedere (frecvent vedere foarte luminoasă); senzaţie de picioare grele. Din păcate, anxietatea nu afectează doar corpul, ci şi modul de gândire și de comportare. Prin urmare, există: simptomele fizice (cum răspunde corpul), gândurile (ceea ce ne spunem) și comportamentele (modul în care alegem să acționăm). Învățând să recunoaşteți aceste semne ale anxietăţii veți gestiona mai bine problema cu care vă confruntați.

Renunţați la căutarea certitudinilor şi bazați-vă mai mult pe probabilităţi. Priviți orice situaţie din mai multe perspective până veți regăsi latura confortabilă. Eventual amânați predicţiile negative până când puteți face o evaluare realistă a situaţiei!

Relaxarea poate fi de ajutor

O bună metodă de luptă cu anxietatea este relaxarea. Concentrați-vă asupra prezentului și distanţați gândurile negative! Prin exerciţiul relaxării şi percepţiei realităţii veți reînvăţa că sunteți în siguranţă. Doar anxietatea este cea care vă învaţă să priviți realitatea distorsionat. Din cauza ei apar senzaţiile de sufocare, starea de tensiune permanentă, dificultăţile de adormire, oboseala şi dificultăţile de concentrare, starea de iritabilitate şi ac- cesele de furie. Dacă nu reușiți să vă relaxați pur și simplu, încercați să vă răspundeți la următoarele întrebări: „Ce s-a întâmplat de fapt în trecut? Cât de mare este discrepanţa dintre realitate și predicții?”, „Care este cel mai grav lucru care este posibil să se întâmple?”, „Cât de rău poate să fie dacă se întâmplă într-adevăr ceea ce am anticipat?”. Netratarea anxietății, precum şi gândurile asociate ei vă pot limita trăirea realităţii. Ușor-ușor veți construi o realitate limitată, care menţine starea de disconfort şi teamă, lucru ce nu este de dorit. Dacă nu reușiți să treceți peste acest episod după un concediu prelungit și sesiuni zilnice de relaxare, ar fi bine să apelați la un psiholog.