de Ştefania Băcanu şi Florica Pintea
Depresia este o boală care poate crea complicaţii şi tulburări mentale grave, dacă nu este tratată. Mulţi nu ştiu sau nu cred în această afecţiune, dar ea face victime zilnic. Tehnica japoneză Kintsugi poate fi o metodă de inspiraţie pentru cei care suferă de depresie şi nu ştiu încotro să se îndrepte. Este arta prin care obiectele de ceramică sau de porţelan se sparg, apoi se lipesc cu foiţă de aur, asemeni celor care au fost pe marginea prăpastiei, dar s-au vindecat. Artistul vizual Lidia Alina Nicolae a explicat care este legătura între arta japoneză şi refacerea sufletelor care au căzut pradă depresiei.
„Este o idee genială de a metaforiza prin intermediul artei o afecţiune aşa sensibilă şi din ce în ce mai des întâlnită”
- Cum vezi iniţiativa campaniei „Să învingem depresia” şi în ce măsură crezi că poate ajuta arta?
- Este o idee genială de a metaforiza prin intermediul artei o afecţiune aşa sensibilă şi din ce în ce mai des întâlnită. Iar tehnica Kintsugi este mai mult decât potrivită. Toţi cei cu care am discutat şi au trecut sau trec prin depresie s-au regăsit în această metaforă şi au considerat-o o călătorie a vindecării. Mesajul acestei metafore este acela de conştientizare a faptului că depresia este o reacţie normală a organismului uman la diferiţi factori, însă aceasta se poate vindeca cu ajutorul specialiştilor şi a celor apropiaţi.
- Care este rolul tău în această campanie?
- Rolul meu este de a arăta că asemenea reconstruirii vasului de ceramică din bucăţi, la fel şi sufletul celor care suferă de depresie poate fi reclădit, mai frumos şi mai luminos, urmare a unor procese, dificile, migăloase, însă care dau o nouă trăinicie, probabil, diferită de ce a fost până atunci.
„Presupune lipirea cioburilor cu un anumit tip de lac în amestec cu praf de aur sau cu aur lichid”
- În ce constă arta kintsugi?
- Kintsugi este o artă tradiţională japoneză de reconstrucţie a obiectelor de ceramică sau de porţelan, sparte, şi presupune lipirea cioburilor cu un anumit tip de lac în amestec cu praf de aur sau cu aur lichid. Cred că momentul spargerii vasului corespunde cu declicul sau cu momentul dorinţei de a face o schimbare a persoanelor care suferă de depresie, este un climax, un tipar de multe ori. Ulterior, apare etapa regăsirii, a identificării pieselor, a conştientizării, uneori, a lipsei unora dintre ele. În final, lipirea bucăţilor simbolizează procesul de vindecare ce lasă la vedere istoria acestuia şi cicatricile strălucitoare ca semn al renaşterii interioare, fără, însă, a ascunde experienţele negative ale trecutului.
- Prin ce se diferenţiază Kintsugi de tehnica tradiţională de olărit?
- Kintsugi este ca o „completare” a olăritului sau a oricărei tehnici de ceramică sau de porţelan. Ea vine să refacă un obiect de ceramică spart, dar nu intervine în procesul de creaţie şi de producţie al acestuia. Tehnica de lipire are rolul de a restaura ceramica finalizată care a suferit un accident şi s-a spart sau s-a crăpat. În esenţă, povestea originară ţine de un shogun care trimisese cândva, în secolul al XV-lea, un ceainic chinezesc înapoi în China pentru a fi reparat. Când acesta a fost înapoiat, reparat cu lipituri metalice neestetice, a atras atenţia artizanilor japonezi care au căutat variante mai estetice, ajungând, astfel, la lipirea cu aur, la kintsugi.
„Înseamnă dorinţa de a cere ajutor pentru o îmbunătăţire a stării de spirit, pentru revenirea la normal”
- Ce reprezintă foiţa de aur?
- Foiţa de aur sau praful de aur pe cât sunt de stridente şi de strălucitoare, pe atât sunt de preţioase şi de sensibile. Foiţa de aur este metafora reparării din interior către exterior a sufletelor oamenilor, o reparaţie solidă, însă, deopotrivă estetică, lăsată la vedere pentru a putea fi admirată. Aurul marchează sfârşitul vindecării, este ultimul detaliu de finisaj al formei finale.
- Practic, această tehnică lipeşte nişte bucăţi sparte, la fel cum terapia reface bucăţile de suflet distruse?
- Exact. Grija şi atenţia cu care se aşază şi se lipeşte fiecare ciob la locul lui sunt asemenea fineţii cu care specialistul trebuie să trateze fiecare detaliu dintre trăirile persoanei pe care o tratează.
- Fiecare rană poate spune o poveste? La fel cum fiecare ciobitură ascunde o suferinţă?
- Cu siguranţă, fiecare ciob şi fiecare spărtură sunt unice. Fiecare, cu forma, identitatea şi povestea lui. Spărtura este o eliberare de energii ce a contribuit la separarea bucăţilor, la o ruptură în structura internă, care acum a dus la dezechilibru. Cicatricile sunt ele însele semne ale unor răni şi suferinţe care au fost tratate şi s-au vindecat.
- Ce simbolizează relipirea pentru pacientul care suferă de depresie?
- Pentru pacientul care suferă de depresie, relipirea înseamnă traseul parcurs sau pe care îl parcurge pentru vindecarea trăirilor şi suferinţelor sale. Detaliind puţin, înseamnă depăşirea momentului cel mai acut al depresiei şi dorinţa, împreună cu hotărârea, de a cere ajutor pentru o îmbunătăţire a stării de spirit, pentru revenirea la normal.
„Poziţionarea şi potrivirea în poziţia corectă este un proces complex”
- E greu să relipeşti cioburile?
- Adunarea cioburilor şi manevrarea lor trebuie tratate cu mare atenţie pentru că marginile sunt foarte fin ascuţite, asemenea lamelor de bisturiu. Poziţionarea şi potrivirea în poziţia corectă este un proces complex, asemenea unui joc de puzzle, dar de data aceasta, unul cu piese foarte diferite. Aş putea spune că etapa lipirii cioburilor este provocarea cea mai mare şi printre cele mai laborioase din procesul de creaţie.
- Mai poate fi ca înainte?
- Deşi vasul îşi recapată forma iniţială şi îşi păstrează culorile şi trăsăturile, semnele lipirii cioburilor sunt voit lăsate la vedere, ca semn al renaşterii, de data aceasta, mai strălucitor şi mai preţios. Aş adăuga, însă, că nu putem exclude o anumită fragilitate a obiectului lipit, probabil similar persoanelor care au ieşit din depresie. Ceva acolo arată sensibilitate, micile fisuri tocmai lipite la loc.
Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai severe forme
„Să învingem depresia” este o campanie destinată depresiei și tulburării depresive majore, două dintre cele mai grave şi mai des întâlnite afecţiuni cu care ne confruntăm în ultimii ani. Această iniţiativă şi-a propus să crească nivelul de informare și de înțelegere despre provocările și stigma prin care trec cei care suferă de tulburări de sănătate mintală. Există mai multe tipuri de depresie, însă tulburarea depresivă majoră este unul dintre cele mai severe şi sunt sute, poate chiar mii de oameni care s-au luptat, cel puţin o dată în viaţă, cu această boală.