de Simona Soare Ghișea şi Adrian Barna

Terapia prin joc sau ludoterapia se află la baza tuturor psihoterapiilor infantile, jocul fiind calea spre cunoaştere, experimentare şi relaxare. Folosită cu precădere în cazul copiilor, aceasta abordează o varietate de probleme, de la dificultăți de ataşare și de citire, până la ADHD și tulburări din spectrul autist. Psihologul Andreea Petrache (număr de telefon: 0764.409.815) explică cum sunt ajutați, prin intermediul acestei terapii, copiii cu tulburări de neurodezvoltare, dar şi cei care au probleme privind stima de sine.

„Intervențiile s-au aplicat și sugarilor”

- Pentru cei mai puțin familiarizați, ce presupune această formă de terapie?

- Este o metodă terapeutică cuprinsă ca ramură a terapiei ocupaționale aplicate, utilizată în primul rând pentru copii, deoarece mulți dintre ei nu pot să-și proceseze propriile emoții, trăiri și sentimente sau nu pot să-și exprime propriile nevoi părinților sau altor adulți. Pentru copil, jocul devine un mijloc de a-și înțelege temerile, confuziile și conflictele interioare, lucruri pe care în viața reală ar fi dificil să le înțeleagă.

- Căror afecţiuni se adresează ludoterapia?

- Metoda psihoterapeutică este destinată mai ales pentru a ajuta copiii cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani. În ultimii ani, intervențiile de terapie prin joc s-au aplicat și sugarilor și copiilor mici, pentru o dezvoltare armonioasă. Ludoterapia are rezultate remarcabile în tulburarea din spectrul autist, adică în afecțiunile de neurodezvoltare ce constau în dificultăți de comunicare și interacțiune socială, dar și în ADHD, tulburarea ce se caracterizează prin deficit de atenție, hiperactivitate și impulsivitate. Clienții mei sunt în special copiii și adolescenții diagnosticați cu ADHD, tulburare de spectru autist, întârziere în dezvoltare, tulburări de comportament, de vorbire, de învățare, de procesare senzorială. Ludoterapia reprezintă un instrument terapeutic valoros, adjuvant al tratamentului medical. Mai sunt și copiii neurotipici, care prezintă simptome de depresie, anxietate și tulburări alimentare. Toți acești copii pot găsi în ludoterapie o formă plăcută de ameliorare sau de vindecare a acestor tulburări.

„La persoanele cu dizabilități, are ca scop final independența”

- Cât durează o ședință de ludoterapie?

- Ședințele de terapie durează 50 de minute și se desfășoară cel puțin o dată pe săptămână, în funcție de nevoile și de gradul de afectare. De pildă, la persoanele cu dizabilități, ludoterapia vizează aria de dezvoltare personală şi socială, având ca scop final independenţa şi integrarea lor într-un mediu în continuă schimbare. Se urmărește formarea unor deprinderi de autonomie personală şi socială, sporind gradul de adaptabilitate în cazul celor cu deficienţă mintală.

- Practic, în ce constă o ședință?

- Reușesc prin intermediul jocului să explorez problemele emoționale cu care se confruntă copiii care-mi trec pragul și să găsesc soluții pentru rezolvarea lor. Pe măsură ce încep să apară rezultate în procesul terapeutic, apelez și la abordarea directivă a ludoterapiei. Astfel, copiii primesc indicații specifice și sunt încurajați să aleagă anumite jucării sau jocuri și să se implice în activități care să le vizeze domeniile de conflict. Scopul este depistarea problemei și rezolvarea ei. Utilizez tehnici ce implică cititul de povești, jocul de rol, jocul cu marionete, măști sau jucării de pluș, arts&crafts. Folosesc și stimularea senzorială cu diverse texturi, forme, culori și instrumente, pentru ariile unde există un deficit în procesarea stimulilor, jocul cu apă și nisip, desenul, pictatul, cuburile de construcție, jocul de puzzle, cântatul cu vocea și la diverse instrumente muzicale, dansul și mișcarea.

„Cei mici își cresc încrederea în forțele proprii”

- Ce beneficii aduce copiilor care nu suferă de autism sau de ADHD, dar care au trecut prin experiențe stresante?

- Ludoterapia încurajează găsirea de noi modalități de gândire și de comportament adecvat, îi ajută pe copii să elaboreze soluții noi și creative la probleme, facilitându-le depășirea experiențelor trauma- tizante și stresante din trecut. Astfel, le crește stima de sine și capacitatea de a-i accepta pe ceilalți, îi învață să experimenteze și să-și exprime emoțiile. Cei mici reușesc să-și cultive empatia și respectul pentru trăirile și sentimentele celorlalți, își dezvoltă abilități noi de socializare și de relaționare cu familia, își cresc încrederea în forțele proprii.

- Apelați și la alte metode terapeutice?

- Prin ludoterapie, am posibilitatea să urmăresc și să aplic principii aparținând altor metode terapeutice cum este terapia DIR-Floortime și Programul SonRise, ce sunt centrate pe joc și au la bază teoria atașamentului. Aceste metode mizează pe motivația intrinsecă a copilului. Pentru a putea susține acest sistem de învățare, este necesar să îi creez copilului un mediu de joacă securizant, propice dezvoltării și învățării, folosind multă energie, entuziasm și validare. Folosesc ludoterapia și în cadrul ședințelor de terapie pentru integrare senzorială, aceasta facilitându-mi procesul de stimulare senzorială a copiilor pe diverse canale de procesare. De pildă, în procesul de recuperare destinat copiilor cu dizabilități, folosesc pe lângă ludoterapie și celelalte metode care aparțin terapiei ocupaționale, precum meloterapia, terapia prin dans și mișcare, poveștile terapeutice, terapia prin teatru și altele. Tehnicile se pot aplica și în cadrul terapiei de grup, de pildă jocul de rol, activitățile de mișcare și dramaterapia.

„Comportamentul hiperactiv i s-a ameliorat”

- Un exemplu concret în care ludoterapia a avut efecte benefice…

- O să vă povestesc despre un băiețel în vârstă de 3 ani și jumătate, care nu fusese evaluat de un psihiatru, dar prezenta comportament hyperkinetic și deficit de atenție. Pe lângă aceste simptome, M. avea și întârziere în limbaj și dificultăți de socializare. L-am introdus pe copil într-un grup de ludoterapie pentru a-i oferi un cadru sigur, unde să îl pot ajuta să fie încurajat de copii să interacționeze cu ei. În cadrul acelor ateliere, am folosit ca instrumente jocul, muzica, pictatul sub diverse forme, dansul și mișcarea. După aproximativ trei luni de participare săptămânală la terapia de grup, M. s-a integrat în colectiv, limbajul a început să i se dezvolte, i-a crescut perioada de atenție, iar comportamentul hiperactiv i s-a ameliorat.

- Cât timp a beneficiat copilul de terapie?

- M. a participat la terapia de grup prin joc timp de șase luni. Feedback-ul din partea doamnei educatoare a fost unul pozitv, M. reușind să pună în practică și la grădiniță cele învățate în cadrul grupului de ludoterapie.

„Ajută adulţii care se confruntă cu demenţă, traume şi abuz fizic“

- Această formă de terapie poate fi aplicată și adulților?

- Atât adolescenților, cât și adulților le poate fi dificil să-și exprime în cuvinte sentimentele și trăirile cele mai profunde. Terapia prin joc pentru adulți este folosită atunci când aceștia se confruntă cu dizabilități cognitive, demenţă, boli cronice, îngrijiri paliative la domiciliu sau în spital, consum de substanțe, traume și abuz fizic, probleme de gestionare a furiei, tulburare de stres posttraumatic, probleme nerezolvate din copilărie. Pentru a-i ajuta să intre mai ușor în contact cu propriile emoții, se pot folosi jocuri din dramaterapie sau terapie cu nisip. Astfel, ei învață să-și creeze strategii pentru abordarea unor scenarii particulare. Joaca în sine ca act, indiferent dacă este vorba despre jocuri, muzică și dans, poate ajuta adultul să se relaxeze și să se detașeze de stresul vieții cotidiene. Terapia prin joc poate fi utilizată ca o completare a altor tipuri de terapie sau a tratamentelor medicamentoase. Terapeutul o va adapta la nevoile specifice adultului.