de Georgiana Mihalcea
Terapia prin realitate virtuală (VR) se referă la folosirea tehnologiilor de simulare virtuală pentru scopuri terapeutice, facilitând imersiunea pacienților în medii și scenarii virtuale controlate. Această abordare permite confruntarea și gestionarea eficientă a diferitelor provocări psihologice într-un cadru sigur, eliminând pericolele legate de expunerea în situații reale. Daniela Crângan, psiholog și psihoterapeut integrativ la Clinica SENS, ne-a dezvăluit faptul că impactul acestui procedeu asupra sănătății mentale reprezintă un domeniu promițător și în plină expansiune, oferind oportunități unice pacienților.
„Abordarea holistică a problemelor psiho-emoționale garantează o vindecare mai eficientă”
- Cât de mult ne-a fost afectată în ultima perioadă sănătatea psiho-emoțională?
- Dacă ne referim la ultimii zece ani, atunci putem spune că a existat o creștere observabilă a prevalenței afecțiunilor psiho-emoționale, conform statisticilor. Consider că acest lucru se datorează și faptului că crescut gradul de conștientizare, cel puțin la nivel național, a problemelor de sănătate mintală. Din fericire, tot mai mulți oameni sunt deschiși către psihoterapie și apelează la servicii de sănătate mintală. Fără îndoială că pandemia de COVID-19 și, ulterior, proximitatea războiului declanșat în Ucraina au avut un impact asupra unui număr important de oameni. Încă nu este cuantificat acest impact general, cert este că avem de-a face cu o creștere exponențială a celor care apelează la psihoterapie. Iar acest lucru demonstrează că oamenii au început să conștientizeze importanța deosebită pe care o are sănătatea mintală pentru individ și pentru societate, în ansamblu.
- Cât de importantă este abordarea holistică a unui pacient cu probleme psiho-emoționale?
- Este extrem de importantă și insuficient pusă în practică. Similar domeniului medical, nicio afecțiune nu se poate vindeca cu o singură metodă. Dacă ai scolioză, nu e suficient să iei un calmant pe zi care să diminueze durerea, ci trebuie să îți adaptezi stilul de viață acestui diagnostic, pentru a te simți mai bine și pentru vindecarea bolii. Problemele psiho-emoționale nu ar trebui să fie tratate cu mai puțină seriozitate. Abordarea lor într-un cadru holistic, cu ajutorul specialiștilor aparținând mai multor domenii de activitate, garantează o vindecare mai eficientă. Denumirea „probleme psiho-emoționale” ne duce cu gândul la minte și suflet, însă corpul nostru este în strânsă legătură cu ceea ce se întâmplă „la etaj”.
„Anterior confruntării cu realitatea virtuală este recomandat să fi existat un număr suficient de ședințe”
- Ne-a atras atenția un termen destul de nou: „Terapia prin realitatea virtuală”. Cum ați defini acest produs inovator?
- Terapia prin realitate virtuală se definește prin aplicarea tehnologiei de simulare virtuală a unor scenarii, în format tridimensional, de multe ori însoțite de sunete, pentru îndeplinirea obiectivelor terapeutice. Astfel de tehnologie oferă oportunitatea expunerii persoanei la stimuli foarte diferiți pe care nu îi putem replica în viața reală, într-un mediu controlat și sigur. De exemplu, nu putem decola de cinci ori consecutiv cu avionul când abordăm fobia de zbor și ar fi foarte greu să găsim un zgârie-nori pe care să ne cățărăm în cazul fobiei de înălțime.
- Cum decurge, efectiv, o ședință terapeutică?
- O ședință terapeutică de realitate virtuală nu diferă prea mult de o ședință standard. Este important de înțeles faptul că terapia prin realitate virtuală nu are loc imediat cum pășești prima oară în cabinetul psihoterapeutului. Anterior confruntării cu realitatea virtuală, recomandat ar fi să fi existat un număr suficient de ședințe, care diferă de la caz la caz, cu scopul de cunoaștere, de evaluare a problemei și de dezvoltare a relației terapeutice dintre client și terapeut. Este crucial să existe o relație terapeutică, bazată mai ales pe încredere și sinceritate, care să faciliteze sentimentul de siguranță al clientului. Apoi, psihoterapeutul împreună cu clientul vor aprecia măsura în care acesta este pregătit să acceseze acele conținuturi și se va lua acordul clientului asupra utilizării realității virtuale. Acesta va fi informat despre obiective și despre ce va vedea și auzi în timpul simulării. De regulă, clientul nu interacționează cu terapeutul în acest timp, pentru a nu fi distras. Este totuși de dorit ca acesta să-și exprime orice neclaritate, îndoială sau disconfort. La final, se obține feedbackul clientului cu privire la experiența sa și au loc discuțiile terapeutice.
„Facilitează creșterea toleranței clientului la diferiți stimuli care provoacă frică”
- Cui îi este recomandată?
- Acest tip de terapie este recomandat tuturor persoanelor dornice să încerce această tehnologie de ultimă generație. Pentru aceia care sunt reticenți, fac mențiunea că experiența cu terapia VR este una definită prin consens și flexibilitate. Psihoterapeutul ia acordul clientului pentru a-i proiecta în ochelari anumite conținuturi, iar clientul este încurajat să solicite întreruperea experienței în orice moment resimte diconfort sau nesiguranță. Dar dincolo de asta, unii clienți găsesc experiența VR chiar distractivă.
- În ce tipuri de tulburări și-a dovedit eficacitatea?
- Terapia prin realitate virtuală s-a dovedit a fi eficace în tratamentul multor afecțiuni, printre care se numără anxietatea, depresia, frica specifică fobiilor, tulburarea de stres posttraumatic și atacuri de panică. De exemplu, dacă eu mă confrunt cu fobia de zbor, iar acest lucru îmi afectează viața, cu ajutorul terapiei VR, aș avea posibilitatea să simulez situații care îmi activează fobia. De pildă, aș putea exersa de mai multe ori consecutiv o decolare. Acest lucru ar fi imposibil de pus în practică în viața reală. Spațiul sigur al cabinetului facilitează creșterea toleranței clientului la diferiți stimuli care provoacă frică.
„Oferă tehnici și exerciții concrete care pot fi aplicate în viața de zi cu zi pentru rezultate rapide și eficiente”
- Ce aduce în plus față de terapia cognitiv-comportamentală sau alte forme de abordări terapeutice?
- Cea mai importantă asemănare dintre terapia cognitiv-comportamentală și terapia prin realitate virtuală e legată de tehnicile de desensibilizare. Ambele terapii au la bază acest principiu. Acest lucru înseamnă că dacă mă expun la situațiile generatoare de frică, voi deveni treptat tolerant la ele. Ceea ce consider eu a fi atuul terapiei cognitiv-comportamentale (TCC) este că se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor iraționale și comportamentelor disfuncționale într-un mod practic și direct. Acest tip de terapie oferă tehnici și exerciții concrete care pot fi aplicate în viața de zi cu zi pentru rezultate rapide și eficiente. Cu siguranță, aceste idei le surâd oamenilor care caută „rețete” rapide, deși această abordare nu se potrivește tuturor.
- Pe lângă rezolvarea punctuală a afecțiunilor, ce alte beneficii mai poate aduce?
- Terapia VR poate fi folosită cu scopul relaxării corporale și creșterii stării de bine. Tehnologia cuprinde și conținuturi de tip mindfulness, cuvânt care se traduce liber „minte plină”. Mindfulness presupune ancorarea mentală și fizică în momentul prezent, acceptarea propriilor gânduri și trăiri din acel moment, fără a ne opri asupra lor, a le interpreta sau a le judeca. Studiile arată că exersarea acestei practici previne apariția afecțiunilor psihologice, nu doar contribuie la ameliorarea lor.
„Expunerea durează între cinci şi zece minute“
- Are anumite contraindicații?
- Există o serie de contraindicații. Spre exemplu, nu se recomandă utilizarea dispozitivului terapeutic mai mult de 15 minute. De regulă, expunerea durează între cinci și zece minute. Dacă este necesar și clientul se simte confortabil, acest interval poate fi repetat în cadrul aceleiași ședințe, cu pauze de odihnă în care să aibă loc discuții despre experiența trăită în acele momente. În cazuri excepționale pot exista și efecte adverse, precum vedere încețoșată, ușoare amețeli, oboseala ochilor și dureri de cap, dar acestea sunt resimțite mai ales de către persoanele care se confruntă cu rău de mișcare. De asemenea, sunt asociate cu utilizarea prelungită a ochelarilor. Știm cu toții că statul prea mult în fața unui ecran, fie că este telefon sau televizor, poate să ne dăuneze.