de Dana Purgaru

- Calea spre vindecarea prin pace interioară

Acum mai bine de 2.500 de ani, Buddha studia mintea umană şi felul în care oamenii gândeau şi se comportau şi îi învăţa pe adepţii săi cum să se înţeleagă şi să se descopere pe sine pentru a fi fericiţi. El a spus că mintea umană se comportă ca o maimuţă beată care sare peste tot, ţipă şi se mişcă necontenit de colo-colo pentru a capta atenţia. Cei care veneau la Buddha primeau sfaturi despre îmblânzirea „maimuţei”, dar nu prin luptă cu ea, ci prin meditaţie. Astfel, în timp, o dată cu potolirea „maimuţei” neastâmpărate se lasă pacea deplină asupra minţii, a corpului şi a sufletului. Mihai Popa-Radu (foto), fondatorul Centrului Seeds for Happiness din Bucureşti - unde în fiecare miercuri seară oricine poate învăţa să mediteze -, vă spune de ce practicarea zilnică a meditaţiei este cea mai eficientă armă împotriva stresului cotidian, care ne macină încet-încet, şi cum se realizează aceasta.

Lipsa de concentrare, sursa principală de nefericire
În viaţa de zi cu zi suntem atât de obişnuiţi să ne gândim mereu la ceva, încât nu realizăm că mintea noastră este activă în permanenţă, şi acest lucru ne îndepărtează de prezent, de realitate. Conform cercetătorilor de la Universitatea Harvard, SUA, cel puţin 47% din timpul cât suntem treji, atenţia noastră este la altceva decât la activitatea pe care o întreprindem în acel moment. În plus, se crede că această lipsă de concentrare reprezintă una dintre sursele principale ale stării de nefericire care cuprinde evident populaţia. Oamenii de ştiinţă oferă însă şi un remediu ieftin, sigur şi benefic: meditaţia. „Ceea ce numim «practica meditaţiei» este efortul de a dezvolta în mod conştient capacitatea noastră de a fi în momentul prezent atât la nivel fizic, cât şi mental”, ne-a spus Mihai Popa-Radu.

Are nenumărate efecte benefice
Există mai multe tipuri de meditaţie, una dintre cele mai accesibile şi mai uşor de experimentat fiind tehnica în care concentrarea se face pe respiraţie, cunoscută şi sub numele de „mindfulness meditation” sau „samatha”. „Meditaţia cu focus pe respiraţie constă în antrenarea minţii, în special a atenţiei şi a voinţei, astfel încât să putem pleca de la nivelul superficial al conştiinţei către nivelurile cele mai profunde. Putem spune că meditaţia este pentru minte ceea ce este fitnessul pentru corp: un mod de a ne menţine în formă, astfel încât să ne apropiem de idealul exprimat de dictonul latinesc «Mens sana in corpore sano»”, a completat fondatorul Seeds for Happiness. De altfel, meditaţia ce foloseşte ca obiect de concentrare respiraţia este azi recomandată de nenumăraţi medici şi psihologi, datorită efectelor benefice dovedite pe care le are prin reducerea stresului şi dezvoltarea capacităţii de control al durerii fizice sau emoţionale, dar şi a creşterii atenţiei.

Meditatorul învaţă să trăiască în prezent
Meditaţia este o tehnică ce poate fi încorporată în viaţa de zi cu zi, indiferent de profesie, etnie, rasă sau calea spirituală aleasă. Ea este un timp oferit propriei persoane, în care meditatorul învaţă să trăiască în prezent, este un proces activ prin care corpul ca întreg primeşte un plus de calm şi de echilibru, ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii prin creşterea capacităţii de concentrare, îndepărtarea anxietăţii şi reprimarea reacţiilor impulsive.
Una dintre cele mai comune greşeli legate de meditaţie este aceea că presupune convertirea la o altă religie. Această concepţie greşită îşi are originea în faptul că cele mai eficiente tehnici meditative, care şi-au dovedit eficacitatea de peste 2.500 de ani, îşi au originea în Asia, fiind de cele mai multe ori predate de maeştri spirituali budişti sau de exponenţi ai marilor şcoli de yoga. „A spune că pentru a învăţa şi a practica meditaţia trebuie să te «converteşti» e ca şi cum ai spune că pentru a studia artele marţiale extrem-orientale trebuie să treci la altă religie”, ne-a mai spus Mihai Popa-Radu.

„Nu durata este importantă, ci consecvenţa”
Pentru a medita nu aveţi nevoie decât de un colţ liniştit în care să vă retrageţi. „Aşezaţi-vă într-o poziţie confortabilă, pe jos, pe o pernă sau pe scaun, cu spatele drept, dar nu sprijinit, ţineţi ochii întredeschişi, capul uşor înclinat spre piept, mâinile pe coapse sau pe genunchi, priviţi în faţa dumneavoastră în podea şi respiraţi abdominal. Este important să vă concentraţi pe respiraţie, pe ceea ce faceţi în acel moment, şi să încercaţi să vă controlaţi gândurile care vor să zboare spre orice altceva. Număraţi până la zece o dată cu respiraţia, şi ori de câte ori mintea «pleacă» reluaţi numărătoarea”, sfătuieşte fondatorul Seeds for Happiness.
Meditaţi oricât de des posibil şi ţineţi cont că este important să practicaţi în fiecare zi, oricât de puţin. „Nu există un timp anume ce trebuie dedicat zilnic meditaţiei. Maeştrii spun că nu durata este importantă, ci consecvenţa, obişnuinţa. Astfel, sunt mai bune şi cinci minute pe zi, în fiecare zi, decât mai mult şi mai rar”, a mai explicat Mihai Popa-Radu.

• În timp ce meditaţi urmăriţi să fiţi ancoraţi în prezent şi aveţi grijă să nu adormiţi.

Cel mai fericit om din lume: un călugăr tibetan

Matthieu Ricard, un călugăr tibetan şi specialist în genetica moleculară, este cel mai fericit om din lume. Aceasta este concluzia oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Wisconsin, SUA. Creierul lui Ricard produce un nivel de unde gamma - asociate conştiinţei, atenţiei, învăţării şi memoriei - ce nu a mai fost întâlnit până acum. Călugărul, în vârstă de 66 de ani, afirmă că meditaţia poate schimba în bine creierul oamenilor, aşa cum efortul fizic ajută la dezvoltarea muşchilor. „Cercetările arată că meditaţia nu este doar o metodă de relaxare, ci ceva care îţi schimbă în mod complet creierul”, a declarat Ricard Davidson, specialist în neuroştiinţe la Universitatea din Wisconsin, SUA. Acesta a aplicat pe craniul lui Ricard 256 de senzori în cadrul unei cercetări efectuate pe câteva sute de meditatori. „Când Ricard medita la compasiune, creierul său a produs un nivel de raze gamma care nu a mai fost niciodată observat”, a declarat Davidson. Scanările cerebrale au arătat, de asemenea, o activitate extraordinar de mare în cortexul prefrontal din partea stângă a creierului şi o activitate mult mai redusă a cortexului prefrontal din partea dreaptă. Cercetătorii cred că acest lucru îi conferă călugărului o capacitate neobişnuită de a fi fericit. „Am studiat timp de 12 ani efectul pe care antrenamentele mentale, pe termen scurt şi lung, îl au asupra atenţiei, compasiunii şi echilibrului emoţional. Am observat rezultate remarcabile în rândul celor care au practicat meditaţia pe termen lung, dar şi în rândul celor care au meditat 20 de minute pe zi timp de trei săptămâni”, a comentat Matthieu Ricard. Acesta susţine că oricine poate fi fericit dacă meditează frecvent. El a abandonat totul pentru a deveni călugăr budist în Mănăstirea Shechen, din Kathmandu, şi petrece o parte din an meditând în izolare, iar în cealaltă parte a timpului se dedică cercetării şi conferinţelor ştiinţifice, însoţindu-l totodată pe Dalai Lama în călătorii.