de Cătălina Tăgârţă
Virusurile sunt din ce în ce mai rezistente la antibiotice, fapt pentru care cercetătorii sunt motivaţi să caute continuu noi soluţii pentru tratarea afecţiunilor. Cu ocazia Zilelor Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, doctor Olivier Patey din Franţa a vorbit despre fagoterapie. Deşi a fost descoperită la începutul secolului al XX-lea, această metodă nu este foarte cunoscută. Dacă sunt puţini medicii care au aflat de existenţa ei, cu atât mai mic este numărul pacienţilor care au beneficiat de ea, deşi efectele secundare sunt minime.
Fagii determină bacteriile să se autodistrugă
Zicala „orice naş îşi are naşul” se potriveşte de minune şi în cazul bacteriilor rezistente la antibiotice, care iau zilnic drept tribut câteva vieţi omeneşti. Bacteriofagii (sau, prescurtat, fagii) sunt agenţi biologici vii, care se multiplică. Ei invadează celulele bacteriene şi le distrug sau le determină să se autodistrugă. În acest sens a fost dezvoltată şi o formă de terapie pe bază de fagi, denumită fagoterapie. „Consumul excesiv de antibiotice conduce, în timp, la rezistenţă. Bacteriofagii reprezintă un ecosistem viu, rolul fiind de a distruge bacteriile. Fagii pot fi administraţi pe cale locală, digestivă, subcutanat sau intravenos. Sunt folosiţi pentru multe lucruri, de la medicină - tratarea piciorului ulcerativ, de exemplu, sau lupta contra streptococilor - până la fabricarea brânzei sau pentru prevenirea contaminării cu listeria”, a explicat specialistul Olivier Patey.
„Administrarea lor nu produce reacţii adverse”
Deşi fagii au aplicabilitate mai restrânsă decât antibioticele, ei au unele avantaje incontestabile faţă de acestea. De exemplu, în cazul în care bacteriile dezvoltă rezistenţă, chiar şi în cazul fagilor sunt suficiente câteva săptămâni pentru a crea bacteriofagi capabili să atace o bacterie ce şi-a schimbat tulpina. În schimb, crearea unui antibiotic pentru o bacterie cu tulpină nouă poate dura câţiva ani. „Concentraţiile de bacteriofagi sunt diferite pentru fiecare afecţiune, iar administrarea lor nu produce reacţii adverse. Fagii atacă doar bacteriile-ţintă, iar rezultatele se pot vedea chiar şi la numai două ore de la administrare”, a mai spus specialistul. În plus, bacteriofagii pot acţiona local (doar la nivelul infecţiei, până o înlătură), apoi sunt eliminaţi natural din corp.
La „Matei Balş” sunt utilizaţi de un an
Bazele fagoterapiei au fost puse la Tbilisi, în Georgia, pe vremea lui Stalin. Acolo a fost înfiinţat, în anul 1923, Institutul de Cercetare Eliava (după numele microbiologului George Eliava, specialist în studiul bacteriofagilor), unde se desfăşoară cercetări ample privind utilizarea fagilor în lupta contra bacteriilor. În Georgia, terapia cu fagi e aplicată, de decenii, cu rezultate foarte bune, inclusiv copiilor foarte mici. Şi totuşi, deşi rolul bacteriofagilor e cunoscut peste tot în lume, puţine ţări s-au preocupat să dezvolte această formă de terapie ieftină, dar totodată noninvazivă, rapidă şi eficientă. „În ceea ce priveşte terapia cu bacteriofagi - cu virusuri specifice antibacteriene -, aceasta se practică în momentul de faţă în patru ţări din Europa, şi anume: Franţa, Belgia, Polonia şi România, alături de colegi din Federaţia Rusă. La Institutul de Boli Infecţioase «Profesor Doctor Matei Balş» se folosesc bacteriofagi de la georgieni cam de un an. Încercăm să ajutăm pacienţii cu proteze şi anumite device-uri”, a afirmat şi profesor doctor Adrian Streinu Cercel.
• Bacteriile au şi ele „microbii“ lor, bacteriofagii (sau fagii), virusuri care pătrund în celula bacteriană şi o folosesc în propriul interes, adică pentru a se perpetua, după care, mai devreme sau mai târziu, o distrug.
• Bacteriofagii pot trata foarte multe afecţiuni. Iată câteva exemple: infecţii acute şi cronice, bronşite, boala Lyme, colite, conjunctivite, infecţii ale aparatului urinar, infecţii oculare, fibroză chistică, dar şi sinuzită cronică ori vaginită.
