de Cătălina Tăgârţă
Terapia cu vitamine constituie o speranţă pentru mulţi bolnavi, cărora medicii nu le-au dat nicio şansă sau care vor să se vindece într-un mod mai natural, fără a introduce în organism substanţe chimice. Din contră, vitaminoterapia propune revitalizarea corpului prin consumarea unor produse naturale, cultivate fără adjuvanţi artificiali. În plus, o dată cu vindecarea sau îmbunătăţirea vizibilă a stării de sănătate, nutriţionistul şi fitoterapeutul Liviu Buluş susţine că pacienţii vor observa combaterea degenerativă a îmbătrânirii provocate de acumularea de toxine.
„Enzimele, purtătoarele vieţii şi ale materiei vii”
Terapia cu vitamine presupune ameliorarea stării de sănătate prin consumul de fructe, legume şi zarzavaturi întregi, dar mai ales de sucuri proaspete obţinute din acestea - care au o concentraţie mai mare de vitamine, enzime, minerale şi antioxidanţi. „Deşi s-a făcut o mare propagandă în ceea ce priveşte vitaminele, încercându-se în repetate rânduri obţinerea acestora pe cale sintetică, în laborator, esenţial pentru sănătatea şi menţinerea stării de echilibru a organismului omului este ca ele să fie asimilate de organism direct din produsele naturale care le conţin. Importanţa acestui fenomen a fost observată de abia prin anii 1900, când un cercetător biochimist american - Edward Howell - a descoperit enzimele, purtătoarele vieţii şi ale materiei vii din orice fiinţă vie”, ne-a spus Liviu Buluş.
„Aduc un surplus energetic deosebit”
În ultimele decenii, importanţa acordată acestei terapii complementare a luat amploare, mai ales în ţările care se confruntă cu un număr mare de cazuri de obezitate, cancer de colon, constipaţie, ateroscleroză, gută, diabet şi altele. „Alimentele cu o concentraţie bogată de vitamine contribuie la îmbogăţirea şi diversificarea hranei, aducând un surplus energetic deosebit de important pentru organism, atât pentru cel sănătos, cât şi pentru cel afectat de boală”, a mai spus specialistul. Produsele naturale nealterate chimic au o mare importanţă terapeutică şi efecte benefice multiple, fiind numite alimente-medicament. Potrivit specialistului Liviu Buluş, acestea sunt uşor asimilabile şi reglează în mod optim tranzitul intestinal. „Pot recomanda scheme de tratament cu sucuri şi preparate ce trebuie administrate o anumită perioadă pentru fiecare boală în parte. Vitaminoterapia tratează de la răceli şi infecţii până la psoriazis şi cancer. Oamenii îşi pot face analizele înainte şi după, pentru a observa vindecarea bolii sau ameliorarea semnificativă a simptomelor”, ne-a mai spus Liviu Buluş.
În caz de gingivită, optaţi pentru produse bogate în retinol
Vitaminele se clasifică în două grupe: hidrosolubile şi liposolubile -, care se depozitează în ficat şi nu este obligatorie ingerarea lor zilnică. Totuşi, carenţele lor pot produce tulburări grave în organism, uneori chiar ireversibile. Liposolubile sunt vitaminele A, D, E, F şi K, celelalte fiind hidrosolubile. Iată câteva caracteristici ale acestora şi în ce afecţiuni pot fi folosite, potrivit terapeutului Liviu Buluş.
Vitamina A (retinol) se găseşte în: ficat, untură de peşte, unt, brânză şi lapte; în cătina albă, caise, piersici, banane, morcovi, ardei gras, spanac, varză roşie. Cine are probleme cu reproducerea, creşterea, vederea, sănătatea pielii, a gingiilor sau cu sistemul imunitar trebuie să consume cât mai des astfel de produse bogate în vitamina A.
Uleiurile vegetale, indicate în anemii
Vitamina C (acidul ascorbic) creşte imunitatea, combate ateroscleroza, e utilă în bolile cardiovasculare şi în cancer. Se găseşte mai ales în măceşe, cătină albă, coacăze, citrice, ardei roşu, mărar, pătrunjel şi roşii. Vitamina D are un rol esenţial în procesul de formare a oaselor, în funcţiile renale şi cele ale sistemului nervos. Carenţa produce rahitism la copii şi osteoporoză la bătrâni, favorizând apariţia gingivitei, a infecţiilor dentare, a crampelor musculare. Poate fi luată din: untul de cocos, untul de arahide, avocado, lapte, unt, gălbenuş.
Vitamina E (tocoferolul) are un rol esenţial în funcţia de reproducere, în tratamentul anemiilor şi maladiilor cancerigene, prevenind ateroscleroza şi distoniile musculare. Cele mai bogate surse sunt: uleiurile din seminţe vegetale, pâinea neagră şi integrală şi numeroase fructe: nuci, migdale, alune, cătină albă, castane, ulei de măsline.
Vitamina F previne ateroscleroza
Vitamina F este formată dintr-un complex de trei acizi graşi esenţiali polinesaturaţi: acidul linoleic, acidul linolenic şi acidul arahidonic. O puteţi lua din: carne, peşte oceanic, crustacee, germeni de grâu şi mai ales uleiuri vegetale. Potrivit specialistului Liviu Buluş, studii medicale recente au arătat că acizii graşi polinesaturaţi au un rol important în prevenirea aterosclerozei şi cardiopatiilor ischemice.
Vitamina K se găseşte mai ales în spanac, cereale, mazăre, ouă, carne, căpşuni, mere. Aceasta este antihemoragică, esenţială pentru buna funcţionare a ficatului şi reprezintă un factor de longevitate.
Vitamina P reglează permeabilitatea vaselor sangvine. În plus, formează un cuplu perfect cu vitamina C, eficient în aproape toate maladiile biologice, chiar şi în cancer. În clasa acestei vitamine sunt cuprinse o gamă largă de substanţe foarte viu colorate sau incolore, denumite flavonoizi, prezente în petalele florilor şi în coaja fructelor, care trebuie consumate proaspete.
• Fiţi atenţi şi la aportul de minerale. De exemplu, fierul tratează anemiile, fluorul contribuie la fixarea calciului în oase şi în dinţi; fosforul are rol important în metabolismul lipidelor, iodul reglează buna funcţionare a glandei tiroide, iar magneziul asigură un somn odihnitor
Complexul B cuprinde 12 vitamine hidrosolubile. B1 întreţine buna funcţionare a sistemului nervos, iar carenţa declanşează tulburarea metabolismului. B2 (riboflavină sau lactoflavină) se găseşte în drojdia de bere, organele animalelor, cereale, piersici, nuci. B3 sau PP (niacina) poate fi luată din: pâinea integrală, ficat, peşte şi ouă, carne de pasăre, dar şi din smochine, curmale, alune, castane, caise, piersici, prune. B4 (colina) se găseşte în special în nuci şi previne încărcarea grasă a ficatului. B5 (acidul pantotetic) are rol în producerea anticorpilor. Principalele surse sunt: lăptişorul de matcă, drojdia de bere, legumele verzi şi alunele, coacăzele, căpşunile, caisele, prunele, zmeura, cireşele. B6 (piridoxina) reglează colesterolul şi formează hematiile şi leucocitele. Se găseşte în carne, peşte, ouă, căpşuni, piersici, mure, prune, mere, pere, struguri. B8 (biotina sau vitamina H) e esenţială pentru dezvoltare şi poate fi luată din: ficat, gălbenuş, drojdie de bere, lapte, orez nedecorticat, zmeură, mere, prune, citrice, avocado sau nuci. B9 (acidul folic) e indicată femeilor însărcinate, pentru prevenirea defectelor de tub neuronal la copil, dar şi în anemii, tulburări digestive şi în convalescenţe. Se găseşte în legume verzi, porumb, gălbenuş, ficat, morcovi, avocado, caise, migdale. B12 e esenţială în formarea globulelor roşii şi poate fi luată din: ficat, peşte, ouă, lactate. B15 (acidul panganic) se utilizează pentru tratamentul astmului şi insuficienţei coronariene. Se găseşte în grâu şi orz. Inozitolul, împreună cu colina, previne încărcarea grasă a organelor: ficat, inimă, artere. Eficient în combaterea obezităţii, dar are şi rol esenţial în întreţinerea şi creşterea părului, combătând calviţia.