Religie

Credinţa ortodoxă pe malurile Tamisei

de Anda Postolache

Chiar dacă trăiesc şi muncesc la Londra, o metropolă cu aproape 8 milioane de locuitori, românii nu suferă pe motiv că le-ar lipsi slujbele bisericii. Asta pentru că există două lăcaşuri creştin-ortodoxe româneşti şi alte câteva, tot ortodoxe, ale ruşilor şi grecilor.

Lemnul Sfintei Cruci la sărbătoarea Sfântului Dimitrie

de Anda Postolache

Prăznuirea de anul acesta a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, a inclus o seamă de evenimente care au început încă de vineri, 22 octombrie, şi continuă până la 29 octombrie. Praznicul Cuviosului ale cărui moaşte se află pe Dealul Patriarhiei s-a întins pe o săptămână, fiind o sărbătoare a întregului oraş.

Sfântul Dimitrie cel Nou, din munte în Cer

de Mariana Borloveanu

- Moaştele sale se află la Catedrala Patriarhiei Române

În fiecare toamnă, la sfârşit de octombrie, în zilele de 26 şi 27 ale acestei luni, prăznuirea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi a Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov constituie prilej de mare bucurie pentru ortodocşi. Credincioşii de pretutindeni cinstesc ambele sărbători, dar mare evlavie au la cel din urmă, la ale cărui moaşte vin şi se-nchină la Catedrala Patriarhală de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti sau poposesc pe meleagurile natale ale Sfântului, la mănăstirea de piatră din Basarabov, Bulgaria.

Bisericile de lemn de la Muzeul Satului

de Anda Postolache

- Salvate de la distrugere şi uitare...

Desprins parcă din satul copilăriei unora ori din vacanţele petrecute la bunici ale altora, Muzeul Satului din Capitală este, pentru fiecare dintre noi, un loc aparte, cu farmecul său inefabil. Aleile liniştite ale satului reconstruit în marele oraş par să te cheme în taină spre a reveni iar şi iar. Am făcut şi noi o călătorie şi am trecut pragul celor patru biserici de lemn din acest muzeu pentru a afla poveştile lor.

Treptele preoţilor în Biserica Ortodoxă

de Anda Postolache

Există preoţi de mir, cei pe care îi avem la bisericile noastre din sate şi oraşe, care sunt clerici căsătoriţi, şi există preoţi călugări, adică aceia care au fost hirotonisiţi pentru a ţine slujbele bisericeşti în mănăstire. Aceştia din urmă, se înţelege, sunt necăsătoriţi, ca orice călugăr. Prin ce se deosebesc preoţii călugări de preoţii obişnuiţi, de mir? Vom încerca să aducem unele lămuriri.

Biserici la superlativ

de Anda Postolache

- România se poate mândri cu cel mai înalt lăcaş creştin de lemn din lume!

De-a lungul vremii, oamenii au simţit nevoia să-I ridice lui Dumnezeu biserici şi catedrale frumoase, înalte, cu multe altare, în culori explozive, din cele mai frumoase materiale şi metale preţioase. Arhitecţii s-au întrecut să lase urmaşilor opere de artă, iar noi astăzi ne minunăm de măreţia lor. Vă prezentăm câteva dintre celebrele biserici ale lumii.

Mitropolia de la Nürnberg

de Anda Postolache

Românii creştin-ortodocşi care se află în Germania, Austria, Luxemburg, Suedia, Norvegia şi Danemarca nu sunt lipsiţi de slujbe bisericeşti în limba natală şi nici de legătura cu Dumnezeu, pentru că au parohii româneşti şi acolo: 46 de parohii şi o mănăstire în Germania, şapte în Suedia, cinci în Austria şi câte una în Luxemburg şi Danemarca.

Rugăciune şi muncă în grădinile Mănăstirii Samurcăşeşti

de Anda Postolache

Cine merge în vizite de o oră la mănăstiri crede, poate, că monahii sunt oameni care stau la slujbe, frumos îmbrăcaţi, şi se hrănesc din banii pe care îi aduc credincioşii. Adevărul este însă altul - dintotdeauna, în obştile mănăstireşti, călugării au împletit rugăciunea cu munca, îngrijindu-se de traiul zilnic. De altfel, un vechi principiu monahal spune „Ora et labora”, adică: „Roagă-te şi munceşte!”. Aşa fac şi maicile de la Samurcăşeşti, judeţul Ilfov.

Mănăstirea lui Dracula

de Dana Purgaru

- Biserică, fortăreaţă, şcoală de reeducare, închisoare, loc de îngropăciune - toate acestea într-un singur loc, în jurul căruia gravitează multe mituri

„A fost un fondator de biserici şi mănăstiri, iar un om rău nu face aşa ceva”, concluziona recent un reporter britanic de la „The Guardian” şi „The New York Times”, după ce a vizitat mormântul lui Vlad Basarab Ţepeş de la Mănăstirea Snagov. Lăcaşul, care poartă hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, se află pe o insulă, foarte aproape de Capitală, şi este vizitat în special de turiştii străini aflaţi în căutarea legendei lui Dracula.

Arsenie Boca, fenomenul de la Prislop

de Mariana Borloveanu

Să te poţi ruga la Mănăstirea Prislop, din judeţul Hunedoara, la mormântul părintelui Arsenie Boca este o binecuvântare. Oamenii îi cer câte ceva, iar părintele, din lumea drepţilor, înfăptuieşte minuni. Despre Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae spunea că „este un fenomen unic în istoria monahismului românesc”.