În fiecare an, la 6 august, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul împărătesc al Schimbării la Faţă a Domnului Iisus Hristos. Momentul este relatat în Sfânta Scriptură de la evangheliştii Matei (capitolul XVII, de la 1 la 9) şi Luca (capitolul IX, de la 28 la 36). Aflăm că Domnul a plecat pe Muntele Taborului împreună cu ucenicii Petru, Ioan şi Iacob, pentru a se ruga.Faptul acesta vine să confirme ceea ce Domnul le spusese cu câteva zile mai înainte apostolilor: „Sunt unii din cei care stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere“. Era vorba despre înnoirea trupească şi duhovnicească pe care a promis-o celor care vor crede în El şi Îl vor iubi.
Sfinţii Părinţi traduc pe înţelesul nostru minunea aceasta ca pe o degustare a bucuriei Împărăţiei Cerurilor, de care vor avea parte cei care fac voia lui Dumnezeu.
Cei care şi-au programat vacanţa în zona Sibiului au de văzut un loc extraordinar de frumos şi plin de încărcătură spirituală în Munţii Cindrel. Este vorba despre Schitul de la Păltiniş, cunoscuta staţiune turistică aflată la 32 de kilometri de oraşul Sibiu, situată la o altitudine de peste 1.350 de metri, într-un cadru natural de vis, conferit de prezenţa brazilor şi de aerul pur şi răcoros. Schitul din Păltiniş a fost construit în 1930, de fostul mitropolit Nicolae Bălan al Ardealului, aducând prin ridicarea sfântului locaş o notă în plus de spiritualitate acestui loc de meditaţie a filosofului Constantin Noica (1909-1987). În curtea acestuia se află mormântul gânditorului român amintit. În incinta schitului se găseşte şi o casă de odihnă pentru clerici. Biserica a fost ridicată din lemn de brad de un grup de meşteri din Răşinari, conduşi de Şerban Cruciat, din localitatea amintită, situată ceva mai jos de Păltiniş. Catapeteasma bisericii a fost sculptată în stil neobizantin de Constantin Vasile între anii 1944 şi 1945, iar pictura, de dată mai recentă, este opera lui Ovidiu Preotescu. Clopotele din bronz au fost turnate la Fabrica Schact-Kantz, în 1927.
Judeţul Constanţa a fost la sfârşitul săptămânii trecute gazda mai multor evenimente religioase. Mănăstirea Dumbrăveni şi-a serbat hramul la 18 iulie, de ziua Sfântului Emilian de la Durostorum; la 20 iulie, de Sfântul Ilie, au fost aduse părticele din moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe la Biserica “Sfântul Ilie” din Techirghiol, iar la Cernavodă, Episcopul Tomisului, ÎPS Teodosie, a săvârşit slujba târnosirii unei biserici cu hramul proorocului Ilie Tesviteanul, tot la 20 iulie. 
Aşadar, ctitoria marelui Ştefan are deja cinci secole de existenţă, dar timpul pare că nu şi-a pus amprenta pe ea. Referindu-se la năvălirea polonezilor în anul 1497, cronicarul Grigore Ureche spune: „Leşii umblau prin păduri de aflau prăzi şi jafuri, nesocotind de bună seamă nici Mănăstirea Sfântul Ilie”. 
Dacă vrei să mergi la Mănăstirea Pissiota te opreşti la Potigrafu, pe DN1. De aici, un indicator te îndrumă spre lăcaşul Domnului. Când ai ajuns aici, răsuflarea ţi se taie de frumuseţea peisajului. Turnul bisericii mănăstirii, realizat în stil italian, este perfect încadrat într-un ansamblu bizantin desăvârşit. O sinteză perfectă, ce aminteşte pe undeva de stilul bisericilor macedonene. Aceasta este amprenta ctitorului, marele inginer şi om de cultură Nicolae Pissiota, după care s-a dat şi numele lăcaşului de cult.
Sinaia. Mănăstirea Sinaia. Cine nu a păşit măcar o dată treptele acestei mănăstiri atât de frumos clădite la poalele Munţilor Bucegi? Mănăstirea Sinaia este situată într-un cadru natural feeric şi datează din secolul al XVII-lea, fiind prima construcţie pe acest teritoriu. Fondatorul Mănăstirii Sinaia este Spătarul Mihail Cantacuzino, care împreună cu mama sa, Elena, şi cu sora sa, Stanca, au mers într-un pelerinaj la Locurile Sfinte, aproape de Muntele Sinai, unde s-au rugat în Mănăstirea „Sfânta Ecaterina”. Impresionat de ceea ce a văzut, s-a hotărât ca la întoarcerea în Ţara Românească să construiască un lăcaş sfânt în Carpaţi şi să-l închine Sfintei Fecioare Maria. Numele mănăstirii, „Sinaia”, a fost inspirat după Muntele Sinai. Importanţa Muntelui Sinai ţine de istorie şi de tradiţia biblică. Moise a primit aici tablele legii cu cele „zece porunci”.